Alegeri la Chișinău, consecințe la Iași. Miza unui vot cu ecou regional: rolul Iașului și României în cele două scenarii – ANALIZĂ

Ultimul sondaj „Barometrul electoral”, realizat de IData, conturează un legislativ fragmentat, cu patru forțe politice în prim-plan: Blocul Electoral „Patriotic”, Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Electoral „Alternativa” și Partidul Nostru. Diferența strânsă dintre primele două – 41 de mandate pentru blocul lui Igor Dodon format din socialiști și comuniști și 40 pentru pro-europenii PAS – lasă deschisă atât direcția de politică externă a Republicii Moldova, cât și perspectivele pentru mediul de afaceri.

Conform IData, viitorul Parlament ar putea arătă astfel: Blocul Electoral Patriotic – 41 mandate, PAS – 40, „Alternativa” – 11 deputaţi, Partidul Nostru – 9. Aici nu sunt, însă, incluse intenţiile de vot din diaspora și din stânga Nistrului.

„Impactul va fi mai mare decât ne-am aștepta”

Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău, atrage atenția că miza acestor alegeri depășește cadrul politic intern.

„Rezultatul va avea un impact direct asupra relației Republicii Moldova cu România, nu doar pe plan politic și economic, ci și în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională. Dincolo de dimensiunea bilaterală, aceste alegeri vor determina dacă Moldova va continua să avanseze ferm pe calea integrării europene sau, dimpotrivă, va risca o revenire în zona de influență a Rusiei”, explică Groza.

Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău

Directorul IPRE a mai subliniat că o majoritate pro-europeană ar consolida parteneriatul strategic cu România, ar accelera cooperarea transfrontalieră și ar stimula proiecte de interconectare în energie, transport și digitalizare. În schimb, o schimbare de orientare ar putea bloca investiții și genera incertitudine în proiectele bilaterale deja începute.

„Impactul va fi mai mare decât ne-am aștepta, mai ales dacă actualul partid de guvernământ, PAS, pierde majoritatea și intră în opoziție. Va pierde în primul rând mediul de business de ambele părți, pentru că sub actualul regim PAS – Maia Sandu, au crescut mult relațiile de afaceri dintre Iași și Republica Moldova, încurajate de politica pro-europeană a Chișinăului. Un guvern filo-rus va îngheța aceste relații, în condițiile în care o orientare pro-moscovită a puterii de la Chișinău va descuraja oamenii de afaceri să investească în Iași sau, invers, pe cei din Iași să investească sau să facă business cu parteneri de peste Prut”, este convins și Pavel Lucescu, consultant politic din Iași, cu experiență în mai multe campanii electorale desfășurate în Republica Moldova.

Pavel Lucescu, consultant politic

Pe plan economic, datele arată că legăturile comerciale dintre Iași și Republica Moldova sunt deja consistente și într-o continuă expansiune. Potrivit lui Sorin Gheorghiu, directorul executiv al Camerei de Comerț și Industrie Iași, la finalul anului 2024 în județul Iași erau înmatriculate 699 de firme cu acționariat din Republica Moldova.

Legături strânse între economia Iașului și cea de peste Prut

„În județul Iași figurau 699 de firme, coduri fiscale diferite, care însumau 818 acționari, persoane diferite, din Republica Moldova. Este foarte posibil ca persoane cu dublă cetățenie să se fi legitimat la înmatriculare cu actul de identitate românesc – deci din punct de vedere statistic acestea nu se regăsesc în evidența de mai sus. În anul 2024, județul Iași a exportat în Republica Moldova mărfuri în valoare totală de 49.386.272 euro și a importat în valoare totală de 96.003.952 euro, iar schimburile comerciale sunt în creștere”, a precizat Sorin Gheorghiu.

„Chiar acum am avut o întâlnire cu președintele Camerei de Comerț Bilaterale Moldova-România, Andrei Crigan, care are o agendă încărcată cu evenimente pe care vrea să le organizeze în Iași și în România, cu scopul de a ajuta antreprenorii să își crească cifra de afaceri”, a spus Ion Coșer, Consulul Republicii Moldova de la Consulatul din Iași.

Ion Coșer, consulul general al Republicii Moldova la Iași

În ansamblu, România s-a menținut anul trecut pe primul loc între partenerii comerciali ai Republicii Moldova din UE, cu o pondere de peste 21% din comerțul exterior al țării, depășind Germania, Italia, Polonia și Cehia.

Războiul a schimbat dinamica schimburilor comerciale peste Prut

Structura schimburilor este diversă și reflectă o interdependență economică tot mai mare. Republica Moldova exportă în România bunuri agricole, textile, cabluri electrice, mobilier și vinuri, dar și produse sezoniere precum struguri, semințe de floarea-soarelui sau scaune, care au înregistrat creșteri notabile. La rândul său, România furnizează pieței moldovenești gaze naturale, energie electrică, automobile și produse farmaceutice – sectoare cheie, de importanță strategică.

Din datele statistice publicate de Institutul Național de Statistică se poate observa că, în evoluția comerțului dintre România și Republica Moldova, un salt clar s-a petrecut în perioada de după izbucnirea războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina. Fluxurile comerciale ale Republicii Moldova s-au reorientat dinspre Rusia spre alte piețe, în special din Europa.

Așa se face că atât importurile din Moldova în România, cât și exporturile de mărfuri din România către Republica Moldova au crescut semnificativ. Concret, importurile au urcat de la circa 742 milioane de euro în 2019, la peste 1,1 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile au sărit de la 1,2 miliarde de euro, la 2,26 miliarde de euro, în același interval.

Graficul arată însă mai mult decât un simplu flux de bunuri: el reflectă orientarea strategică a economiei moldovenești. Pe măsură ce Chișinăul a accelerat apropierea de Uniunea Europeană, relațiile comerciale cu România s-au intensificat, iar piața românească a devenit nu doar principala destinație a exporturilor, ci și un reper pentru stabilitatea economică a țării.

Rolul Iașului în Republica Moldova, în cele două scenarii. ce se va întâmpla cu autostrada?

De aceea, configurația viitorului Parlament de la Chișinău are șanse să influențeze direct ritmul și direcția acestor schimburi. O guvernare pro-europeană ar putea întări rolul Iașului ca principal hub de conectare economică între cele două state și ar facilita noi investiții comune. Însă, într-un scenariu de reorientare estică, spre Rusia, mediul de afaceri s-ar confrunta cu obstacole suplimentare și cu riscul apariției unor bariere comerciale.

„Un alt efect ar putea fi legat și de proiectul autostrăzii Iași-Ungheni cu prelungirea până la Chișinău. Adică acesta ar putea fi blocat, dacă ajung filo-rușii la putere. Iar dacă lucrurile se înrăutățesc acolo, având în vedere și războiul din Ucraina, practic la doi pași de Republica Moldova, s-ar putea să asistam și la un fenomen de migrație dinspre Chișinău spre Iași. Dacă PAS rămâne la putere, Iașul are doar de câștigat”, a adăugat Pavel Lucescu.

Pe acest fundal serios, campania electorală a fost însă marcată și de episoade controversate, care au readus în prim-plan tema agricolă ca instrument de propagandă. Fostul președinte al Republicii Moldova, lider al Blocului Electoral Patriotic, care pune în pericol – cel puțin, în sondaje – majoritatea parlamentară a pro-europenilor, s-a lăsat filmat lângă o grămadă de mere în raionul Soroca, susținând că fructele au fost abandonate din lipsă de piață de desfacere. „Întrebare concretă, ce facem cu merele estea? Amu să le duci în Rusia, din cauza voastră, piaţa e închisă”, perorează Igor Dodon pe filmare. Înaintea alegerilor locale din noiembrie, amintește o știre a TVR Moldova, Dodon a mai găsit o altă grămadă cu mere, tot în raionul Soroca, lângă care s-a filmat spunând „Noi avem nevoie de piaţa rusă, de colaborare cu CSI. În caz contrar, merele noastre o să rămână aşa”.

Proprietarul merelor a dezmințit imediat cele spuse de politician, explicând că merele erau pregătite pentru procesare, iar Dodon a intrat nepoftit în curte.

Pentru Iași, miza este dublă

Într-un scenariu aproape identic, Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, a ales un câmp cu ceapă din Telenești, pe care l-a prezentat ca dovadă a crizei din agricultură. Potrivit lui, legumele ar fi fost abandonate pe câmp din disperarea agricultorului, pentru că nu are unde le vinde. În acest caz, primarul localității a reacționat ferm, explicând că legumele erau lăsate intenționat la uscat, conform tehnologiei agricole, și a acuzat politicianul că a intrat ilegal pe terenul privat.

Astfel de episoade ilustrează tensiunile unei campanii în care mizele geopolitice se suprapun cu mesaje populiste destinate electoratului rural. Totuși, dincolo de spectacolul electoral, rezultatele de duminică vor defini nu doar arhitectura de putere de la Chișinău, ci și traiectoria economică și comercială a Republicii Moldova în raport cu România. Pentru Iași, miza este dublă: atât consolidarea rolului său de punte transfrontalieră, cât și protejarea unui flux de afaceri și investiții care sunt deja pe un trend ascendent.

Publicitate și alte recomandări video