Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Deşi străzile s-au umplut de panouri publicitare, interesul pentru alegerile locale este relativ marginal într-o atmosferă mediatică în care ştirile şi disputele în jurul pandemiei domină copios spaţiul public.
Alegerile locale se vor desfăşura într-un peisaj straniu în care zilele încep şi se termină mediatic invariabil cu un bilanţ COVID-19. Interesant, remarca cineva, dacă am fi avut acelaşi tip de raportări cotidiene anul trecut privind cazurile de gripă, cifrele nu ar fi fost foarte diferite de cele de acum. De altfel numărul de decese în spitale pe primele şase luni a fost chiar ceva mai mic comparativ cu cel din acest an. Iar între timp s-a făcut estimare care avansa cifra de peste 1200 de decese colaterale, rezultate din focalizarea sanitară cvasi-exclusivă pe COVID-19. Sigur, după cum remarca cineva, perspectiva se schimbă în funcţie de situaţia concretă a fiecăruia, dacă cei din familie sau dintre apropiaţi au fost sau nu afectaţi. Dar acelaşi lucru se poate spune şi în cazul altor boli transmisibile.
Oricum, principala falie din societatea românească nu mai pare să fie acum cea legată de lupta împotriva corupţiei, ci de maniera în care unii sau alţii se raportează la restricţiile impuse de autorităţi. Însă, din acest punct de vedere, deşi pasiunile sunt mari, lucrurile sunt departe a fi clare. Multe dintre ţările care au introdus restricţii severe nu stau semnificativ mai bine la decese COVID-19 faţă de Suedia care a adoptat o politică extrem de relaxată. În plus, în lipsa unui standard unanim acceptat în materie de raportări rămân în continuare destule semne de întrebare în legătură cu toate aceste statistici care oricum nu oferă decât o fotografie de parcurs. Ţările care au performat iniţial pentru că au aplicat politici restrictive au început să aibă probleme după relaxare. Un exemplu este chiar România.
Discuţiile legate de pandemie, de exemplu despre maniera în care se va proceda în cazul deschiderii şcolilor la toamnă, vor fi în continuare în centrul atenţiei deşi nu e clar pe cine vor favoriza şi cât de mult vor conta. Şansa liberalilor este că aspectele economice nu sunt neapărat în centrul atenţiei din cauza rolului dominant jucat de cele medicale: statistici din ţară şi din afară, relatări despre cazuri emoţionante, avertismente oficiale, informaţii despre ţările în care avem restricţionat accesul etc. şi probabil că lucrurile nu se vor schimba decisiv până pe 27 septembrie. În afară de asta deocamdată fiecare încearcă, în funcţie de apetitul la risc, să imagineze un fel de „strategii de concediu”, în noile condiţii, aşa că nici interesul real pentru alegeri nu este prea ridicat.
Însă asta nu va mai continua multă vreme. Apar tot mai multe analize care avansează scenarii economice catastrofale. Se vorbeşte deja despre o foarte probabilă depresie globală, nu despre o recesiune, cea mai gravă din ultima sută de ani. În trimestrul al doilea din acest an, economia zonei euro s-a contractat cu 12,1%, iar cea a Statelor Unite cu 9,5%. Ţara cea mai afectată este Spania unde PIB-ul a scăzut cu 18,5%, în Franţa cu 13,8%, iar cel al Germaniei s-a contractat cu 10,1% (o scădere de aproape 2 ori mai mare decât cea din timpul crizei financiare din 2009, când a fost de 5,7%). În aceste condiţii, scăderea din România, de 12,3%, se înscrie în mare în tendinţa generală de pe continent. Aşa că, din acest punct de vedere, criticile PSD sau ale unor comentatori la adresa guvernului după aflarea nivelului de contractare a PIB-ului sunt mai degrabă o probă de populism. La fel ca şi insistenţa acestora că trebuie neapărat respectată legislaţia cu majorarea pensiilor, care ar fost din start o măsură nesustenabilă chiar şi în condiţii normale. Dar asta nu înseamnă că în ultima parte a anului impactul nu va fi resimţit în mod sever. Deja multe firme iau în calcul disponibilizări masive sau chiar încetări de activitate. Aşa că la alegerile parlamentare, indiferent când vor fi ele, ce se întâmplă cu economia va ajunge în centrul atenţiei.
Dar cât de mult se va schimba peisajul politic naţional după alegerile locale? Probabil nu în mod semnificativ în ceea ce priveşte ocupanţii fotoliilor principale. În cazul primarilor sau al preşedinţilor de consilii judeţene, de regulă cei aflaţi în funcţie au un avantaj important în condiţiile unui scrutin într-un singur tur. Însă după un vechi obicei de la noi vedem deja transferuri politice în grup, deocamdată în special de la PSD la PNL. Atenţia va fi desigur în mare parte canalizată pe Bucureşti, mai ales după intrarea în cursă a lui Traian Băsescu. Deocamdată sondajele nu ne spun mare lucru. Atunci când unele o dădeau câştigătoare pe Gabriela Firea, chiar şi în condiţiile în care Traian Băsescu nu ar fi candidat, iar altele în mod categoric pe Nicuşor Dan, cu Traian Băsescu luat în calcul, e greu să le iei în serios. Sondajele au devenit de o bună bucată de vreme mai degrabă vehicule de PR electoral decât barometre reale ale situaţiei politice.
Liberalii şi Nicuşor Dan mizează în principal pe un vot anti-PSD. Nu neapărat şi conducerea USR pentru că Dan Barna nu şi-ar dori deloc un competitor la vârful partidului. Dar cât de mult va conta asta? E greu de spus. Mai ales că ostilitatea faţă de PSD nu mai este aceeaşi care era cu 8-9 luni în urmă. În plus şi PNL s-a erodat la guvernare, iar USR Plus s-a erodat pe măsură ce senzaţia de noutate s-a evaporat şi oamenii au putut constata că liderii săi nu sunt prea deosebiţi de ceilalţi. În plus, ca un sentiment general, politicienii de astăzi nu ies deloc bine nici măcar la o comparaţie cu cei de acum 10-15 ani. Nu există în fapt în acest moment nici măcar un singur lider politic român de vârf de calibru. Cu excepţia lui Traian Băsescu, care însă a fost nevoit să reintre conjunctural în arenă.
Ca o observaţie, etichetele de stânga şi dreapta utilizate curent la noi, oricum relativ puţin relevante la alegerile locale, nu au nici un fel de acoperire în realitate. Cel mai de stânga partid românesc relevant este USR, cel care s-a pronunţat, chiar agresiv, împotriva familiei tradiţionale şi pentru introducerea studiilor de gen în educaţie. În timp ce gruparea Plus a lui Dacian Cioloş este exponenta autohtonă disciplinată a intereselor şi liniei ideologice a influentului curent progresist de la Bruxelles, de expresie neo-marxistă în zona sa radicală. Un partid autentic de dreapta face ceea ce a făcut PiS din Polonia care a rejectat agenda de introducere a studiilor de gen în şcoli, promovată de către o Convenţie care a avut loc recent la Istanbul. Evident, există o parte din electorat care chiar asta vrea şi de aceea îi şi sprijină. Dar este ridicol să vorbeşti despre un partid de dreapta numai pentru că aşa a decis USR să se prezinte. O orientare ideologică declarată care nu are nici un fel de acoperire în poziţiile adoptate în chestiuni majore este una pur artificială. Poate că lucrul acesta nu pare important acum, dar, dacă ne uităm la ce se întâmplă acum în Occident, în această zonă se va da şi la noi în viitor bătălia politică.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |