Alegeri-sandviș (III)

În precedenta secțiune a acestui text, publicată joia trecută, sugeram că PSD și PNL au motive de optimism – vom vedea curând dacă sunt și justificate – în privința modelului alegerilor-sandviș, cu alegerile legislative (AL) plasate între cele două tururi ale prezidențialelor (AP-t1 și AP-t2).

Secțiunea respectivă se încheia cu observația că o eventuală intrare în turul doi a candidatului PNL, Nicolae Ciucă, îl va trimite într-o competiție cu cel al PSD. Cu alte cuvinte, eventuala participare ca independent a domnului Mircea Geoană în AP-t1 se va fi încheiat cu un eșec, iar liberalii speră că electoratul acestuia, neavând un vehicul evident pentru AL, ar putea fi convins să voteze listele PNL la 1 decembrie și, desigur, pe domnul Ciucă în AP-t2. Este o anticipare optimistă a PNL, dar, până la urmă, este singurul traseu credibil către o victorie a liberalilor.

În continuare, să remarcăm faptul că nici dinspre USR, nici dinspre tabăra naționalist-conservatoare (AUR, SOS) nu se aud proteste, pentru că toate cele trei partide au candidați la prezidențiale „peste partid”, capabili ca prin comportarea în AP-t1 să-și mobilizeze electoratele în săptămâna următoare, la AL. Desigur, între AUR și SOS România are loc și un duel direct pentru supremație în zona respectivă a spectrului politic, un „joc de sumă zero” care face din AP-t1 o miză foarte importantă.

Fiind formațiuni care își personalizează mult mesajul – pentru salvarea patriei amenințate este nevoie de un erou / o eroină – AUR și SOS sunt încântate de situarea AP-t1 în deschiderea calendarului electoral. Ambele speră că o victorie în disputa directă din AP-t1, chiar și în ipoteza în care nici domnul Simion, nici doamna Șoșoacă nu se vor califica mai departe, îi va oferi învingătorului argumente în încercarea de a-și învinge adversarul și în AL. Asaltul asupra bazinului electoral al învinsului s-ar face cu argumentul că poporul a hotărât deja cine îi este cel mai credibil protector, deci nu are rost să se mai disipeze voturile, în beneficiul elitelor corupte, trădătoare etc. Cu atât mai mult ar funcționa acest argument dacă unul dintre cei doi candidați naționaliști ar ajunge în AP-t2.

Contează foarte mult cât de solide și stabile sunt ierarhiile de preferințe ale alegătorilor naționaliști, după AP-t1. Să spunem că un alegător oarecare a votat cu doamna Șoșoacă în AP-t1, dar aceasta a fost devansată de domnul Simion. Ar exista, oare, posibilitatea ca acest prim verdict al electoratului să modifice opțiunea alegătorului respectiv în AL, dinspre SOS înspre AUR? (Aceeași întrebare se poate pune și în sens invers.) Nu e vorba de a ne aștepta la mutații electorale de anvergură, dar nici nu ar trebui să le excludem: vorbim de partide relativ noi, provenind practic din același trunchi, și de numeroși alegători naționaliști care ar fi preferat o colaborare între cele două grupări politice.

În fine, avem situația creată prin rebranding-ul USR, sub conducerea doamnei Elena Lasconi, aflată peste partid, ca scor electoral. Fără a avea foarte mari șanse de accedere în „finală”, candidata USR poate spera într-un scor onorabil la AP-t1, care să sugereze că „USR s-a întors” și să încurajeze mobilizarea susținătorilor pentru AL. Iar dacă o parte din alegătorii care au părăsit USR pentru proiecte mai noi sunt nemulțumiți de noile aranjamente (șanse minime de a trece pragul electoral, alianțe inexplicabile și/sau alte elemente), USR poate spera că o comportare onorabilă în AP-t1 va crea o dinamică pozitivă și pentru AL.

Așadar, cu observația că totul rămâne la nivel de ipoteze atât timp cât nu avem diagrama clară a competitorilor în cele două competiții, cititorii ar putea evalua argumentul prezentat în prima secțiune a acestui text (publicată miercurea trecută) despre potențialul antidemocratic al alegerilor-sandviș și ar putea să-și facă strategii de rezistență în fața mesajelor de manipulare la care vor fi expuși în lunile ce urmează. Și ar putea să remarce faptul că anul 2024, cu cele patru consultări electorale prevăzute pe durata unui semestru, nu a fost folosit pentru a readuce ordinea în cadrul electoral românesc. Continuă procesul de dezinstituționalizare a democrației românești, ne apropiem periculos de mult de zona „nu se știe ce va fi data viitoare”.

Publicitate și alte recomandări video