Alegerile de la Iași: mai multe voturi nule decât diferența dintre primii doi clasați

Deși prezența la nivel național la alegerile locale din 9 iunie a fost ceva mai mare decât în 2020, a scăzut proporția voturilor nule – buletinele ștampilate multiplu sau în afara casetelor candidaților sau inscripționate cu diverse mesaje. Potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central, cele mai puține voturi nule s-au înregistrat în rândul buletinelor pentru alegerea primarilor, 3,04 la sută, comparativ cu 3,57 la sută în 2020, iar cele mai multe au fost în categoria celor pentru alegerea consilierilor județeni, 4,94 la sută, față de 7,14 la sută în septembrie 2020.

 

Prezență mai mică, voturi nule mai multe

 

Deși cu o prezență tradițional printre cele mai mici din țară, dată fiind migrația formală pentru cetățenie și, în mai mică măsură, neînregistrarea celor veniți la studii, opțiunile ieșenilor au plasat rezultatele din județ peste media națională în privința voturilor nule.

Practic, unul din 20 de alegători a introdus în urnă un vot nul la competiția pentru consilierii județeni. Altfel spus, pe 9 iunie au fost 16.621 de voturi nule din totalul celor exprimate în județ pentru alegerea celor 36 de consilieri (4,99%).

Ieșenii au fost mai hotărâți în fața buletinelor de vot pentru consilierii locali: 4 la sută au fost voturi nule, dar tot peste media națională, 3,71 la sută. Și mai puține voturi nule s-au numărat pentru desemnarea primarilor, 11.484, respectiv 3,45 la sută dintre alegătorii care au ieșit din casă pe 9 iunie. În 2020, acest procent a fost 3,83 la sută.

Tendința se menține și la alegerea președintelui Consiliului Județean, unde proporția voturilor nule este de 4,36 la sută (4,28 la sută pe țară).

În septembrie 2020, candidații la președinția CJ nu au putut să convingă mai bine de 18 mii de ieșeni dintre cei veniți la secții să nu-și anuleze votul (peste 6,15 la sută). Nehotărâții au fost încă și mai numeroși la alegerile trecute în fața buletinului de vot pentru componența Consiliului Județean, 24 de mii de voturi nule, respectiv 8,12 la sută.

 

Când niciun candidat nu este bun

 

De remarcat că, la scrutinul din 9 iunie, numărul voturilor nule de la CJ a fost mai mare decât diferența dintre primii doi clasați în cursa pentru președinție, respectiv dintre listele primelor două partide pentru consilieri.

Pe de altă parte, niciun birou electoral nu a încheiat alegerile fără să aibă voturi nule. În municipiul Iași, de exemplu, doar patru secții de votare din 261 au închis ziua de 9 iunie fără vreun vot nul pentru alegerea primarului și numai o secție nu a înregistrat voturi nule în competiția pentru șefia CJ (cea din Tătărași, unde s-au prezentat doar 15 persoane din cele 1.652 înscrise pe liste).

Chiar dacă în mai mică măsură decât cei care preferă să nu voteze – 62,6 la sută absenteism la Iași în 2020, respectiv 59,15 la sută în 2024r – voturile nule puteau să întoarcă un scor strâns dacă ar fi contat. Cazul comunei Roșcani este cel mai potrivit: primarul în funcție a câștigat alegerile cu doar două voturi avans, dar au fost consemnate și 23 de voturi nule. La fel și la Consiliul Local, unde PSD a avut cu 21 mai multe opțiuni decât lista PNL, iar comisia a numărat și 29 de voturi nule.

Aceeași situație și la Vlădeni, unde actualul primar a pierdut la diferență de nouă voturi, dar la numărătoare au ieșit și 57 de voturi nule. Doar opt voturi a fost diferența între primele două partide clasate în cursa pentru Consiliul Local, cu încă și mai multe voturi nule, 70.

Hârlău, Cozmești, Erbiceni și mai ales Popești – comună unde au intervenit jandarmii pentru a calma spiritele – sunt alte circumscripții din județ unde diferența de voturi dintre primii doi clasați, atât la primării, cât și la consilii locale, este mai mică decât numărul voturilor nule.

Publicitate și alte recomandări video