Alegerile legislative (II) - Despre PSD
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

Alegerile legislative (II) - Despre PSD

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Treptat, analizele despre alegerile legislative fac loc discuţiilor pe marginea structurii şi programului viitorului guvern. Totuşi, întrucât acesta este primul text pe care îl scriu după scrutin, invit cititorii să reflecteze (critic) asupra câtorva idei ce mi se par importante.

1. Alegerile s-au defăşurat în nota obişnuită, nu putem vorbi de neregularităţi majore, dar suntem departe de standardele democraţiilor performante, iar publicul pare să accepte starea de fapt.

2. Dincolo de scorurile diverşilor competitori, au fost relativ puţini cetăţenii care nu-şi văd reprezentat în forul legislativ partidul preferat. Sistemul electoral pare să funcţioneze destul de bine, în această privinţă.

3. Alegerile au oferit un rezultat clar: o coaliţie minimal-câştigătoare (formată din numărul minim de partide necesar pentru a întruni majoritatea parlamentară - în cazul de faţă, două partide, pentru că PSD are nevoie de un singur partener pentru a forma guvernul). În teorie, ar trebui să faciliteze evaluarea performanţelor guvernului de către cetăţeni.

4. Trecând la componenţa coaliţiei, istoricul raporturilor PSD-ALDE (cooperare şi parteneriat) şi dominaţia clară a PSD, în baza scorului electoral, ar trebui să încurajeze o bună funcţionare a guvernului. E vorba desigur, de traducerea în politici publice a intenţiilor partidelor (nu mă refer, aici, la calitatea şi oportunitatea politicilor respective).

5. Dacă facem abstracţie de UDMR, care ar putea găsi o cale neoficială de cooperare cu guvernul, opoziţia pare divizată. PNL se află în criză, iar USR începe să-şi pună, şi ea, întrebări importante. Din perspectiva nevoii de contraponderi la supremaţia majorităţii, un asemenea proces este periculos pe termen scurt, dar poate fi benefic pe termen mai lung.

Acum, câteva consideraţii generale pe marginea rezultatelor scrutinului, începând cu Partidul Social Democrat.

6. PSD a reuşit să transmită un mesaj clar coaliţiei societale care îl sprijină constant, din 1996 încoace. Ea include, în esenţă, segmente largi, uneori majoritare, din rândul următoarelor categorii: pensionari, angajaţi din sectorul bugetar şi companiile naţionale, beneficiari de asistenţă socială, mici fermieri ce practică agricultura de subzistenţă şi, în fine, angajaţi cu un nivel mai redus de calificare din sectorul privat. Avem aproape întreg evantaiul social şi ocupaţional, iar mesajul este acela că nu vor fi uitaţi, că vor beneficia de aşteptata creştere economică.

7. Foarte mulţi dintre membrii acestor grupuri împărtăşesc şi o viziune  conservatoare asupra societăţii, în apărarea căreia PSD s-a ridicat cu vigoare, combătând - cel mai adesea, demagogic, dar important este să-şi satisfacă simpatizanţii - cosmopolitismul de import ce ar ameninţa valorile tradiţionale.

8. Contează şi faptul că PSD vorbeşte mai mult despre stat şi transmite impresia că ar fi mai competent decât adversarii săi în gestionarea acestuia, la toate nivelurile. Cum tema corupţiei este în declin, iar despre slaba capacitate a instituţiilor statului de a impune norme şi de a reglementa viaţa socială se discută mai serios doar după crize, nu este de mirare că statul este văzut în primul rând ca distribuitor de resurse, iar aici PSD are un avantaj important asupra adversarilor.  

9. Apoi, nefiind aproape deloc preocupat de coerenţa doctrinară - coaliţia evidenţiată la punctul (6) nu are drept liant doctrina - PSD iese cu uşurintă în întâmpinarea dorinţelor unor segmente care, în teorie, ar trebui să-i fie ceva mai greu accesibile. Relaţia destul de bună cu mediul de afaceri se datorează şi acestei versatilităţi. Eforturile de captare a electoratului tânăr, încă nerecompensate, intră în aceeaşi categorie.

10. Renunţând la guvernare după criza „Colectiv” şi eludând astfel o bună parte din responsabilitatea pentru bilanţul guvernării Ponta, Liviu Dragnea şi conducerea PSD au reuşit nu doar să se debaraseze de fostul premier (şi lider de partid), ci şi să aşeze partidul într-o poziţie favorabilă, specifică mai degrabă unei forţe de opoziţie.

11. Dincolo de discuţiile mai mult sau mai puţin întemeiate despre relaţia PSD - PRU în perioada campaniei, PSD integrează destul de bine o componentă naţionalist-conservatoare ce primeşte satisfacţie în perioada alegerilor, dar a cărei voce este atent controlată în perioadele de guvernare, când PSD trebuie să-şi apere reputaţia de forţă social-democrată europeană.

12. După 1996, PSD a avut norocul de a nu guverna în perioade de criză economică acută. Acum, dacă în mediul economic internaţional nu vor apărea bulversări neaşteptate, cabinetul pe care îl va patrona se poate gândi la distribuirea resurselor, în special către segmentele favorabile partidului sau către aceel zone ale societăţii al căror sprijin e considerat vital pentru prezidenţialele din 2019. Sau, dacă guvernul va fi unul de executanţi, problema le va reveni tot liderilor de la partid, chiar dacă sunt foarte ocupaţi.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Alexandru LĂZESCU

Aukus-ul şi starea relaţiilor transatlantice

Ambiţiile Franţei de a determina decuplarea UE de Statele Unite, în baza conceptului „autonomie strategică”, şi de adoptare a unei poziţii neutre în competiţia geopolitică dintre America şi China, în coroborare cu focalizarea Washingtonului pe zona Indo-Pacifică, riscă să divizeze serios Europa şi să fractureze grav relaţia transatlantică.

Filmuletul zilei

opinii

Un geniu

Nichita DANILOV

Un geniu

Aici ar trebui să depună jurământul atât preşedintele, cât şi tot guvernul României, a spus el. Da, aici, în fosta închisoare de la Sighet, unde se mai aud scâncetele şi urletele foştilor deţinuţi politici care au fost supuşi la privaţiuni şi chinuri inimaginabile, tocmai ca să avem acum o temelie pentru a ne clădi noua democraţie şi noua societate...

Practicile mele agricole

Michael ASTNER

Practicile mele agricole

Zilele trecute, pe când culegeam strugurii reci de la ploaie şi burniţă ba din vârf de vişin (unde s-a căţărat fraga neagră), ba din corzile tăiate cu crăci de vişin cu tot, deci la sol, mi-am adus aminte de copilărie, când, cam tot în perioada asta, eram duşi, după doar două săptămâni de şcoală, la practică agricolă.

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Sochoauxă

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.