
Pe 30 octombrie 2016 se desfăşoară alegeri pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, de această dată procedura fiind prin vot popular, după aproximativ un deceniu în care şeful statului a fost ales indirect, în Parlament.
Orientarea ţării dintre Prut şi Nistru spre Uniunea Europeană şi spre adoptarea valorilor democratice ori spre Uniunea Eurasiatică şi opţiunea pro-Moscova ne-a stat în atenţie de mai multe ori în ultimii ani în acest colţ de pagină. Recent, buni prieteni de la Chişinău, cunoscători ai mutaţiilor socio-politice, mi-au descris starea de lucruri din Republica Moldova dinaintea acestui important scrutin pentru viitorul ţării, principala evoluţie pozitivă fiind rezolvarea problemei candidatului comun, Andrei Năstase retrăgându-se din cursa electorală şi declarându-şi susţinerea pentru un candidatul comun al ”polului de dreapta”, fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu. Deşi unii analişti consideră că acest moment este tardiv, această coalizare de forţe ar putea fi suficientă pentru asigurarea accesului în al doilea tur de scrutin, în care, conform celor mai multe sondaje, Maia Sandu ar urma să se confrunte cu liderul opoziţiei filoruse, Igor Dodon.
Chiar dacă în sondajele care apar aproape zilnic această mişcare nu se regăseşte semnificativ în intenţia de vot, efectul poate fi unul cumulativ şi de mobilizare.
Candidatul comun al dreptei pro-europeneare şi sprijinul Occidentului
Pe 20 octombrie, la Maastricht, Maia Sandu a participat la summit-ul celui mai mare partid european – Partidul Popular European, la care s-a întâlnit cu liderii acestuia – Angela Merkel, Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk. Ceva mai înainte, Joseph Daul a exprimat public sprijinul PPE faţă de candidatura Maiei Sandu, cerându-i totodată lui Iurie Leancă, care a avut până acum suportul partidului pan-european, să se retragă din cursă, pentru a nu fragmenta votul electoratului pro-european. Însă Iurie Leancă a decis să decline această ofertă, punând astfel sub semnul întrebării viitorul său politic.
O delegaţie a PPE a fost recent la Chişinău cu statut de observator, deoarece sunt vehiculate scenarii de fraudare a alegerilor. În replică, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a înaintat o cerere către Comisia Electorală Centrală, cu cerinţa de a o scoate pe Maia Sandu – principalul contracandidat al lui Igor Dodon – din cursă, deoarece legislaţia electorală nu permite implicarea oficialilor străini în proces. Între timp, candidatul primarului de la Orhei Ilan Shor, Inna Popenco, a fost scos din cursă, deoarece nu a putut justifica unele finanţări. Lucrurile par să se încingă.
Strategia candidatul unic al ”polului de dreapta”
Apropiaţii liderului Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, sunt conştienţi că retragerea lui Andrei Năstase din cursa electorală constituie un pas înainte, însă modul în care se va derula campania electorală până la 30 octombrie este decisiv pentru rezultatele primului tur de scrutin, mai ales că sunt vehiculate şi scenariile privind o posibilă încercare de fraudare a alegerilor, pe fondul intenţiei tot mai multor alegători, nemulţumiţi de situaţia actuală din Republica Moldova, de a boicota alegerile.
Astfel, principala sarcină a forţelor politice care o susţin pe Maia Sandu este de a se asigura că la vot va participa cât mai multă lume. Maia Sandu continuă să îşi păstreze o imagine generală bună la nivelul electoratului moldovean, de candidat corect şi proeuropean.
Privind obiectiv lucrurile, forţele democratice şi proeuropene de la Chişinău ar fi şi mai puternice în lupta cu candidatul socialist Igor Dodon dacă ar accepta un singur candidat pe acest segment politic, dar actualmente sunt cel puţin trei candidaţi care se proclamă, unii cu argumente, alţii cu o doză mai mică sau mai mare de demagogie, reprezentanţi ai opţiunii pro-europene în această competiţie electorală – Maia Sandu, Iurie Leancă, Mihai Ghimpu. Orgoliile sunt, ca de obicei, foarte mari peste Prut, dar ar trebui să se înţeleagă faptul că nu mai este timp şi loc pentru aşa ceva. Este momentul opţiunii finale – Europa şi democraţia versus Rusia şi lipsa democraţiei şi prosperităţii. Mizăm totuşi că alegătorii dezamăgiţi din Republica Moldova se vor mobiliza în ultimul moment şi vor asigura masa critică necesară asigurării unui candidat proeuropean în funcţia de preşedinte al statului vecin.
Gelu Iutiş este lector universitar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
Publicitate și alte recomandări video