anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 28.05.2022

Alocările pentru Apărare. Cum s-au împărţit banii şi cine a luat "caimacul"

GALERIE
alocari armata
  • alocari armata
- +

Probabil că niciun sector dintre cele finanţate din resurse publice nu poate fi pe deplin satisfăcut de ceea ce i se alocă efectiv prin bugetul anual. Evoluţiile pe plan social, economic, politic etc. generează multiple motive pentru a solicita noi şi noi suplimentări la rectificările din cursul exerciţiului financiar ori prin cifrele viitoarelor exerciţii. 

Odată analizate atari fundamentări, parvenite de la diverse ministere, agenţii ori alte entităţi publice, sub semnătura ordonatorului de credite, se poate observa că toate reclamă aprobare aproape automată. Majoritatea par a fi vitale – pentru o comunitate mai restrânsă ori chiar pentru însuşi stat(ul). Percepţia largă include facil aici de la problemele Sănătăţii, Educaţiei, Infrastructurii de comunicaţii/transporturi, la cele ale Ordinii publice, Siguranţei şi Apărării naţionale etc. Numai că decidentului/legiuitorului, care dispune de resurse având implacabilul caracter limitat, îi va fi imposibil să ofere satisfacţia aşteptată fiecărui solicitant. Iar, de obicei, odată cu publicarea legii bugetare anuale în Monitorul oficial, sporovăiala încetează şi se trece la elaborarea altor planuri, proiecte etc., „materie primă” pentru dezbaterile-fluviu ce stau să fie redemarate la diverse niveluri instituţionale.

Totuşi, într-un fel mult mai aparte stau lucrurile când vorbim despre Apărarea Naţională. Chiar dacă nici aici nivelul alocării nu „cade” pe necesar, remarcăm un revirimment produs la nivelul exerciţiului financiar recent încheiat. Acesta poate fi mai bine evidenţiat făcând trimitere la cifrele anului 2016 (http://www.mapn.ro/rapoarte/rapoarte_activitate/Raport_activitate.pdf), când bugetul aprobat iniţial pentru Armata României (prin Legea bugetară anuală) a fost de 11,23 mld. lei. Lucrurile păreu oarecum în regulă, doar că prin prima rectificare bugetară s-a operat o diminuare de 15,034 mil. lei. O nouă reducere (537,21 mil. lei) avea să intervină şi la a doua rectificare, făcând ca respectivul buget să nu depăşească 10,677 mld. lei (cca. 1,4% din PIB). Execuţia bugetară finală ne-a arătat că Armata a folosit efectiv 1,42% din PIB (10,74 mld. lei), deşi programarea indica 1,7% din PIB. Pentru anul 2017, Carta Albă a Apărării, ca instrument oficial care are ca scop îndeplinirea obiectivelor strategice specifice (2015-2019), prevedea o alocare de 15,8 mld. lei, constituind 2,00% din PIB. Potrivit unui document oficial al MApN (https://www.senat.ro/PDFIntrebari/R%2018%2009%20HARAU%20599%20A.pdf), respectivul nivel de alocare a fost atins.

Defalcarea acestuia pe titluri de cheltuieli ne indică utilizarea a 26% din fondurile repartizate în legătură cu plata personalului, 8% pentru bunuri si servicii, 22% asistenţă socială, 38% active nefinanciare (echipamente speciale) etc. Dată fiind stringenţa modernizării şi înzestrării Armatei României, în documentul susmenţionat ministrul de resort adaugă că „suma alocată pentru echipamente majore şi pentru activităţi de cercetare-dezvoltare aferente acestora, conform clasificaţiei NATO este de 6,18 mld. lei, ceea ce reprezintă un procent de 38% din bugetul MApN, semnificativ superior celui de 20% din bugetul Apărării, asumat la nivelul Alianţei cu ocazia Summit-ului de la Walles din anul 2004”. Dacă sub aspect bugetar s-au adus rezolvări convenabile, asemenea soluţii se încearcă a se găsi şi când este vorba despre un alt gen de resurse pentru Apărare, şi anume cele umane. Făcând trimitere la un alt document, tot de natura celui menţionat anterior (http://www.cdep.ro/interpel/2017/r650B.pdf), constatăm că în primele luni ale anului trecut, ca urmare a prevederilor OUG 59/2017 (după care indexarea pensiilor militarilor are loc în funcţie de inflaţie, suprimându-se corelarea cu evoluţia soldelor), s-au pensionat 2603 cadre active. Mai mult de jumătate dintre acestea (1382 pers.) au depus armele într-o singură lună – august 2017. Pe ansamblu, este vorba despre ”ieşirea din sistem” a unei importante resurse umane, aflate la apogeul profesionalismului: 916 ofiţeri, 446 maiştri militari şi 1241 subofiţeri. Mergând la cauze (ale adoptării OUG care a i-a făcut pe mulţi ofiţeri să aleagă calea trecerii în rezervă), explicaţia legiuitorului a fost cât se poate de facilă. Respectiv, că se impuneau stringent asemenea măsuri, deoarece recenta lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice (1 iulie 2017) aduce „creşteri anuale semnificative în următorii ani”, situaţie care ar fi atras automat „actualizarea pensiilor de serviciu cu sume ce ar fi putut produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate” (https://www.agerpres.ro/politica/2017/). Aşadar, dacă din perspectiva amintită („România a bugetat, în 2017, cea mai mare creştere din Europa de Est a cheltuielilor pentru Apărare” - http://www.economica.net/), putem consemna faptul notabil al revirimentului alocărilor pentru Armată, pe de altă parte rămân de rezolvat eficient probleme la fel de importante în materie de personal. În acest sens, măsurile anunţate - prin acelaşi document privitor la consecinţele prevederilor OUG 59/2017 – au presupus pentru început acordarea de împuterniciri/delegări în cazul funcţiilor cheie devenite vacante şi apoi demararea procedurilor de titularizare transparentă.

Nu în ultimul rând, s-a decis organizarea formei de învăţământ „cu frecvenţă redusă” la programul de master „Conducere interarme” de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi mărirea locurilor de admitere la 215/an. Cu speranţa aducerii unor ameliorări pe linia personalului de execuţie - între altele - au fost stabilite cifre majorate şi în cazul locurilor de admitere din celelalte instituţii aparţinând reţelei de învăţământ militar. Însă, la fel ca în alte domenii, trebuie ţinut cont că nivelul profesionalismului absolvenţilor se îmbunătăţeşte vizibil abia după parcurgerea anumitor stagii de practică. Aşa că recurgerea la soluţia şcolarizării unor tineri veniţi din sfera civilă este una care îşi va spune cuvântul doar peste câţiva ani, în timp ce deficitul real ţine de prezent.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Toni HRIŢAC

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Anunţul companiei Iulius apropie de sfârşit o dezbatere publică care în urmă cu trei ani a mobilizat societatea civilă ieşeană. Au fost douăsprezece ore de discuţii aprinse, marcate de suspiciune şi neîncredere. Este însă atributul unui oraş de valoare să scoată o asemenea soluţie după discuţii încinse.

opinii

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

Alexandru CĂLINESCU

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

După ce reluaseră sloganul clasic, „să punem stavilă extremei drepte”, au descoperit că extrema stângă, sub conducerea lui Jean-Luc Mélenchon, a devenit mai periculoasă decât partidul lui Marine Le Pen. În consecinţă, executivul actual (căruia comentatorii îi prevăd o viaţă scurtă) a fost alcătuit în aşa fel încât să „ciupească” (scuzaţi termenul) din electoratul mélenchonist.

Cine ocupă scaunul gol?

George PLEȘU

Cine ocupă scaunul gol?

Iaşul are nevoie de un organism care să direcţioneze, să ghideze şi să potenţeze eforturile culturale ale comunităţii, de la administraţia locală şi instituţiile culturale de stat, la societatea civilă, sectorul cultural independent şi până la publicul existent şi dezvoltarea de noi audienţe. Fie că se va chema Institutul Cultural Ieşean sau în orice alt fel, înfiinţarea sa este esenţială pentru a reprezenta interesele industriilor culturale şi creative şi a realiza cât mai rapid o strategie culturală care să facă parte dintr-o viitoare strategie de oraş.

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

dr. Eugen TÂRCOVEANU

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

Alături de alte mari personalităţi chirurgicale, profesorul Victor Strat se înscrie în galeria celor care au contribuit la progresul şi modernizarea chirurgiei din ţara noastră. Şcoala pe care a format-o îi este pe deplin recunoscătoare şi îi va păstra o vie amintire.

pulspulspuls

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Tare ne-am mai amuzat alaltăieri, stimaţi telespectatori, când l-am auzit pe fostul şef liberal nea Şică Orban dezvăluind boborului, la o emisiune teve şi oră de maximă audienţă, şi chiar de ziua lui, cum a trebuit el săracul să-i paraşuteze pe listele parlamentare liberale pe actualul premier Ciucă şi pe actualul menistru al Justiţiei Predoiu, totul la intervenţii din afara partidului (de la Cotroceni, adicătelea). 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.