Caută 
Am elucidat un mister electoral. De ce l-au votat mai mulți ieșeni decât timișoreni pe Nicușor Dan?
8 MIN
Rezultatul peste așteptări obținut de Nicușor Dan în municipiul Iași a stârnit curiozitate, mai ales în comparație cu scorul său mai scăzut din Timișoara, oraș cu profil civic și universitar asemănător. Întrebarea „de ce a votat Iașul mai mult decât Timișoara cu Nicușor Dan?” a generat o avalanșă de explicații – de la demografie și mobilizare, până la cultură civică, percepții locale și identitate urbană. „Ziarul de Iași” a încercat să ofere o serie de răspunsuri.
„L-am auzit acuma pe Nicușor mulțumindu-i lui Dominic Fritz pentru mobilizarea electoratului… Păi, după logica asta, ar trebui să-i mulțumească și mai fierbinte lui Chirica, că iaca, la Iași, Nicușor a obținut 72,19%, pe cînd la Timișoara a făcut numai 69,19! Pam-pam! Ba chiar și pe județe, la Iași e 58,75%, iar la Timiș e mai puțin, doar 58,37%!”. Postarea pe Facebook a lui Cristi Ionescu, ieșean stabilit de mulți ani în București, a aprins o întreagă dezbatere pe rețeaua de socializare. Editorialistul Pavel Lucescu a preluat ideea și a întrebat direct: „să vedem cine are o explicație”.
Mai mulți (studenți) olteni decât la Iași
Întrebarea a fost pretext pentru un torent de ipoteze, ironii, certitudini și observații. Un tablou viu, adesea haotic, dar revelator pentru un climat politic unde nu doar cifrele, ci și interpretările lor contează.
„Și, dacă socotim și la numărul de populație, județul Iași a contribuit mult mai substanțial, că are peste 1 milion de locuitori, pe cînd Timișul are cu aproape 300 de mii mai puțin! Pam-pam / Pam-pam / Pam-pam! P.S.- primesc chiar acum, în timp real, reclamații dinspre Vest, că cică nu-i corectă postarea mea, că Fritz chiar a făcut campanie lui Nicușor, pe cînd Chirica nu. Păiiiii… cum să zic, asta-i și mai în defavoarea locuitorilor din Timișoara și Timiș!”, a mai notat Cristi Ionescu, încheindu-și postarea într-o rafala de pam-pam-uri.
Una dintre cele mai frecvente explicații a venit din zona demografică și universitară. Marius Cosmeanu (sociolog, traducător și jurnalist, editorul Savantgarde, un newsletter despre inovație și societate) sugerează că la Timișoara „îs mai mulți (studenți) olteni decât la Iași”, în timp ce Ionescu aduce chiar el un argument: „universitățile ieșene sunt mai numeroase, mai prestigioase și cu putere de iradiere culturală mai mare”. Alte voci afirmă în comentariile lor că „Iașul este un oraș mai universitar decât Timișoara”, ori că „studenții, care au votat ND, sunt din Moldova”.
„Iași e mai liberal decât Cluj și Timișoara”
La rândul lui, scriitorul Vasile Ernu susține o mai veche convingere: „Iași e mai liberal decât Cluj și Timișoara, eu tot explic asta de vreo 10 ani”. Alții cred că ieșenii l-au votat într-un procent mai mare pe Nicușor Dan pentru că „Ieșenii resimt mai acut pericolul rusesc” și pentru că „La noi e frica mai mare de ruși, cu cât mergi mai spre vest se diminuează”. Iar Marilena Andrei vine cu o analiză pe mai multe niveluri: „Cel mai mare respect pentru educație, număr foarte mare de basarabeni stabiliți în Iași, atașament ridicat față de Republica Moldova, conștientizare mai bună a pericolului rusesc și organizații civice puternice – Civica, Fundația Comunitară Iași etc.”
Există, evident, și comentarii care pun sub semnul întrebării validitatea acestor explicații, unele dintre ele mergând mână-n mână cu teoria conspirației. Elena Chiaburu, citându-l pe Stalin, spune sec:
„Nu contează cine votează, contează cine numără”. Iar Gheorghe Zvancu completează cu o altă observație: „La Iași au votat, pentru a doua oară, mai mulți basarabeni, asta după ce au votat mai întâi în Basarabia, pentru că acolo a început votarea de vineri”.
Totuși, unii nu văd nicio diferență semnificativă între cele 72,19 procente ale lui Dan obținute în municipiul Iași față de cele 69 din Timișoara: „
Trei procente. Diferența e minimă, nu contează”, opinează unul dintre comentatori. „Iașul e lângă Prut, de asta”, spune un altul, cu un fatalism geografic. Alții spun că „mulți timișoreni sunt plecați din țară”, sau că „la Timișoara sunt fff mulți ‘expati’” – adică români veniți la muncă din alte județe, fără legături cu orașul, deci mai puțin implicați civic.
Pe de altă parte, Adrian Stănescu rezumă ironic: „Cine nu are moldoveni, să își cumpere!”. Iar Ciprian Mihali (directorul Departamentului de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca) adaugă o notă de gravitate: „Voi știți la Iași ce înseamnă trauma și suferința”.
Din răspunsuri se simte o pendulare între glumă și ton serios, între constatare și nemulțumire. Poate tocmai amestecul ăsta explică de ce s-a vorbit mai mult despre cifrele din Iași. Nu doar fiindcă orașul a votat „cum trebuie”, ci pentru că a ieșit din tipare.
„L-au văzut pe Nicușor Dan ca pe un Fritz mai mare”
Nimeni nu-l vede pe Mihai Chirica drept un strateg al mobilizării, ba chiar dimpotrivă. „Chirică nu a tras. Mulți primari PSD au stat cu capul la cutie”, remarcă cineva. Dar tocmai de aici a pornit și ironia lui Cristi Ionescu: dacă Dominic Fritz, care s-a zbătut și a ieșit pe teren, a adus doar 69%, iar Chirica – care n-a făcut nimic – a produs 72%, poate că merită și el o diplomă. Măcar onorifică, cu pam-pam.
„E o diferență marginală, cea dintre votul timișorenilor și cel al ieșenilor acordat lui Nicușor Dan”, este de părere un jurnalist timișorean pe care l-am rugat să-mi explice cum se vede dintr-o redacție din Timiș răspunsul la dilema ieșenilor. „De fapt, timișorenii au avut mai puțină încredere în Fritz. Mai bine spus, l-au văzut pe Nicușor Dan ca pe un Fritz mai mare și de aceea poate că l-au votat mai puțin decât în Iași sau în Cluj”. „La Cluj, studenții au «spart». Au votat masiv, de dimineață, au umplut străzile”, mi-a spus, la rândul lui, un alt prieten, care explică astfel procentul de 81,35% acordat de populația din Cluj-Napoca lui Nicușor Dan.
Și la Iași, tinerii par să fie în mod special răspunzători de votul masiv acordat lui Dan. O parte dintre ei se regăsesc între alegătorii care au votat pe liste suplimentare (40.875, cu peste 4.000 mai mulți decât la Timișoara). Tot pe liste suplimentare au votat și câteva sute de artiști participanți la Romanian Creative Week și prezenți la Iași în aceste zile.
„Au fost sute de artiști care au mers aici la vot, dacă îi punem și pe vizitatorii festivalului veniți din alte județe, au fost câteva mii care au votat la Iași. Eu cred că rezultatul din acest municipiu e explicat și de felul în care crește Iașul. Oferta culturală crește, este consistentă, apreciată la nivel internațional. Noi am reușit să facem o platformă care atrage tinerii, sâmbătă și duminică a fost o atmosferă efervescentă în Iași, mi-au spus-o invitații veniți din alte părți care au observat că Iașul e mult mai viu, cultural am reușit să ne impunem ca al doilea cel mai mare oraș după București, în timp ce Timișoara nu a reușit să țină capul sus, în ciuda faptului că a fost desemnată capitală culturală europeană în 2023”, a declarat Irina Schrotter, președinta Federației Patronatelor din Industriile Creative, organizatoare a Romanian Creative Week, pentru „Ziarul de Iași”.
Ce arată analiza pe grupe de vârstă
Municipiul cu cea mai tânără populație din țară, Iași, avea la 1 ianuarie 2025 o populație în care persoanele de 35-39 de ani erau cu 22% mai numeroase decât în Timișoara, cele de 40-44 de ani cu 17% mai multe, populația de 45-49 de ani era cu 15% mai mare la Iași, iar cea de 30-34 de ani cu 13%. În schimb Municipiul Iași avea la începutul acestui an cu 2% mai puțini vârstnici de 85 de ani sau peste decât Timișoara și cu 1% mai puțini pensionari de 70-79 de ani.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Pentru a ajunge la aceste concluzii, am analizat datele Institutului Național de Statistică privind populația după domiciliu din municipiile Iași și Timișoara și am extras doar cifrele referitoare la persoanele cu vârsta peste 18 ani: 310.247 în Iași, față de 253.742 în Timișoara – un plus de 56.505 alegători în favoarea orașului din nord-estul țării.
Mai importantă decât diferența brută este însă structura populației pe grupe de vârstă. În analiza comparativă a datelor oficiale, Iașul se conturează drept un oraș cu o bază electorală semnificativ mai tânără, în timp ce Timișoara păstrează o ușoară concentrare în zona vârstnică.
Pentru grupa 25-29 de ani, diferența este de aproape 5.000 de persoane (+9%), iar la 30-34 de ani ajunge la peste 7.200 (+13%). Această tendință este și mai accentuată la categoria 35-39 de ani, unde municipiul Iași depășește Timișoara cu peste 12.000 de persoane, adică un plus de 22%. Datele sugerează o forță de muncă tânără mai numeroasă în Iași, dar și o migrație internă posibilă a generațiilor care rămân în oraș după absolvirea studiilor universitare.
Pe măsură ce analiza avansează spre categoriile mature (între 40 și 59 de ani), Iașul păstrează avantajul. În toate grupele de vârstă din acest interval, diferențele se situează între 5% și 17%, cu un maxim înregistrat în categoria 40-44 de ani (peste 9.400 de persoane în plus, adică +17%). În ansamblu, aceste segmente reprezintă o parte considerabilă a electoratului activ și stabil, atât din punct de vedere economic, cât și civic.
Nicușor Dan a putut părea mai curat
În schimb, în categoriile superioare de vârstă, mai exact între 75 și peste 85 de ani, raportul se inversează ușor. Timișoara are mai multe persoane în vârstă de peste 85 de ani decât Iașul, cu o diferență de 1.400 de persoane, respectiv +2%. Situația este similară și la categoriile 80-84 de ani și 75-79 de ani, unde orașul din vest depășește ușor Iașul. Diferențele nu sunt mari, dar pot conta în contextul unei participări la vot tradițional mai ridicate în rândul vârstnicilor.
Aceste date duc către ideea că în Iași a existat o participare consistentă din partea electoratului dinamic, adesea mai favorabil candidaților raționali, tehnocrați sau reformatori. La Timișoara, Nicușor Dan a fost perceput și prin prisma administrației USR, nu ca o figură complet autonomă, ci ca parte a unui sistem care, după patru ani, e deja judecat pentru ce a făcut și ce n-a reușit, prin urmare o parte a votanților au văzut în Nicușor Dan o prelungire a dezamăgirilor locale, în timp ce la Iași, cu USR „la margine”, Nicușor Dan a putut părea mai curat, mai detașat, mai „pe bune”.
Publicitate și alte recomandări video
