anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Am fost la Gânju…

GALERIE
nicolae turtureanu
  • nicolae turtureanu
- +

Un text „Sfâşietor - jurnalul unui artist care ştia că moare”, scris de Emilia Chiscop şi reluat de ZDI, după 20 de ani, mi l-a repanotat, pe simeza memoriei, pe redutabilul artist al penelului, Ioan Gânju. Mi-am amintit că şi eu „Am fost la Gânju”, dar cu încă vreo două decenii înainte, când „alte glasuri, alte încăperi” îşi etalau rezonanţele. Reiau, aici şi-acum, textul apărut la rubrica mea din ZDI, reprodus ulterior, sub genericul „Figuri. Legende”, în volumul „Cronice şi... anacronice” (Junimea, 2017).

...Da, într-o vară, am fost acasă la Gânju. Ne ştiam de vreo trei decenii, ne întâlneam la vernisaje, câteodată la atelierul din Armeană, alteori prin vreo cârciumioară, în mod sigur, odată pe an, de Sfântu’ Dumitru, la Mitea Zaim. Predominau acolo, în acea zi sărbă(u)torească, pictorii, pereţii fiind panotaţi cu opere de-ale lor, unele chiar atunci vernisate. Eu mai lipseam uneori la apel, dar Val (Gheorghiu), Mitică (Gavrilean), Nelu (Gânju) - niciodată. Dintre muzicieni - Spătărelu, dintre actori - Petrică (Ciubotaru), Sergiu (Tudose), câteodată Dionis (Vitcu). Dintre scriitori - Sandu (Pascu), Mihai (Ursachi), Horia (Zilieru). Uneori trecea, ca o vijelie, conu’ Vivi (Vasilache), mai marele avocaţilor ieşeni, însoţit de blândul şi bonomul domn’ Hâncu, universitarul. De fapt, aceştia şi erau con/Vivii care se întâlneau nesmintit (cu absenţe motivate!), în anumite zile şi ore, la agapele de la „Bolta Rece” sau de la „Iaşul”. Şi niciodată în altă locantă. Erau ore de fior şi râs, de glume cu şi fără perdea, nu lipseau înţepăturile amicale, dar nici recitalurile - lirice, muzicale, actoriceşti - într-o efervescentă spiritualitate.        

La întâlnirile de la Mitea Zaim - nu şi la celelalte - Gânju venea însoţit, de obicei, de doamna lui, care-l ţinea într-o strictă supraveghere. Atât de strictă, încât Nelu cădea într-o eu/horicăzilieru muţenie. Pentru ca, la un moment dat, să izbucnească. Atunci, nu era bine să-l contrazici. Timid din fire, se strângea ca un arici, devenea taciturn şi impenetrabil, dar o singură scânteie era suficientă spre a-l inflama. Se zice că nu ezita, în caz de forţă majoră, să aplice un cap în gură... Legende, dar când cineva este însoţit de astfel de legende înseamnă că e deja Cineva, un Acesta, vorba nu ştiu cărui filosof...

Dintotdeauna am fost fascinat (şi contrariat) la Gânju, de pictura sa minituariza(n)tă. Nici Gavrilean - cu care se afla, mai mult ca sigur, într-o tacită concurenţă - nu reuşea să spună atât de multe, într-un spaţiu atât de mic. Ca un Gulliver în ţara piticilor, Gânju-impetuosul vedea fiinţe şi lucruri nevăzute, sau abia bănuite. Trebuia să te-apleci cu migală, să te uiţi cu lupa, ca să ţi se releve toate minunăţiile lumii, pe care el le atomiza, cu o artă de miniaturist japonez.

Da, am fost, o singură dată, acasă la Gânju. Era vară, era într-o după amiază de miercuri, fusesem cap limpede şi urcam, de la Tipografia „Dosoftei” spre centru, grăbit şi neliniştit că nu voi prinde, la televizor, începutul meciului, juca România cu nu mai ştiu cine, un meci decisiv, de calificare, la nu mai ştiu ce. Nu puteam să ratez aşa ceva. Cam prin dreptul intrândului spre Teatrul „Luceafărul” m-am întâlnit cu Lupulescu. Cum, care Lupulescu? Emil, fostul fotbalist al „Politehnicii”, supranumit Căţeaua, ne ştiam încă din anii când alerga dintr-un careu în altul, de credeai că-şi dă duhul, când marca goluri sau rata ocazii monumentale. Tot o legendă a Iaşului, ca şi Simi, ca şi Cupi, ca şi fraţii Romilă... Şi el grăbit - tocmai făcuse aprovizionarea pentru meci - hai la noi, îmi zice, stau uşă-n uşă cu Gânju... Poate că aş fi rezistat ispitei - cum să cazi, aşa, netam-nesam, pe capu’ omului? - dar când mi-a spus de vecinătatea pictorului, m-am înmuiat.

La etaj - o scenă ireală. Două uşi de apartament larg deschise şi, între ele, pictorul, plimbând un landou..., un landou supradimensionat. Dinlăuntrul landoului se-auzeau nişte gângureli. Dinlăuntrul apartamentelor, voci de femei şi-un du-te-vino continuu între cele două lăcaşuri. Pictorul avea pe chip o lumină ca de sfânt sau de claun, parcă ar fi fost pictat de el însuşi, şi-o demnitate de tată, cum rareori am văzut. În timp ce doamnele se-agitau, în timp ce, din landou, gânguritul devenea tot mai vocal, bărbaţii îşi păstrau, olimpian, calmul. Eu priveam şi la unii, şi la alţii, nedumerit, stingherit, întrebându-mă ce caut acolo. Hai să le vezi, Nicolae, mă îndemnă pictorul-tată - şi ridică vălul care acoperea minunile din landou. Hai să le vezi! Îs două...

Nu le-am mai văzut niciodată, de-atunci. Una dintre gemene a căzut victimă unui act de geloasă barbarie şi de odioasă bărbăţie, în urmă cu câţiva ani. La Gânju am mai fost - dar nu acasă, ci la Retrospectiva găzduită de Galeria „Dana”, din Cujbă. Cu toate minunile lui picturale, cu zările şi etapele devenirii lui, cu căderile în maelstrom şi iluminările, cu sfinţii şi saltimbancii strânşi într-un acelaşi cadru, de obicei, procustian, şi-ntr-un dialog im/posibil. Şi cu multă lume, dornică să-l revadă, în totalitatea şi-n eternitatea sa. Iar dincolo de orice, am întrezărit, pe supra/faţa acelor pânze, surâsul (grav) al lui Gânju, legănând, cândva, un landou...  

Nicolae Turtureanu este poet şi publicist, director-fondator al revistei „Cronica Veche”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ultimele decizii și declarații ale Moscovei anunță o escaladare majoră a conflictului din Ucraina (II)

Alexandru LĂZESCU

Ultimele decizii și declarații ale Moscovei anunță o escaladare majoră a conflictului din Ucraina (II)

Mobilizarea generală decisă la Kremlin și mai ales așa-zisele „referendumuri”, un preambul la anexarea unei mari părți din Ucraina, la pachet cu amenințarea cu lovituri nucleare, cu efecte potențial incontrolabile, sunt privite cu îngrijorare nu doar în Occident, ci și la Beijing.

opinii

Experimentul Închisorii de la Stanford

Briscan ZARA

Experimentul Închisorii de la Stanford

Transformarea noastră odată cu evenimentele este inevitabilă. Vorbim despre destin? Nici vorbă, aşa îşi explică doar unii naivi neputinţa în faţa Marelui Val, atâta tot. E doar natura din care facem parte, nimic mai mult, trebuie să ne intre bine în cap asta.

Fascinanta şi invincibila prostie

Cristina DANILOV

Fascinanta şi invincibila prostie

Mulţi cred că naivitatea este un sinonim pentru prostie. Există o părere că prostia înseamnă a nu şti şi a nu înţelege ceva. De asemenea, atunci când vorbim despre prostie, vorbim despre un grad scăzut de inteligenţă, lipsă de inteligenţă, ilogicitatea acţiunilor unei persoane sau a cuvintelor sale. Dar credem că prostia este, în primul rând, lipsa de dorinţă a unei persoane de a gândi. Deci, un fel de lenea minţii.

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

Mihai DORIN

Moş Ghiţă şi economia de piaţă

De când se ştiu, moş Ghiţă şi mătuşa Ileana au muncit în gospodărie, la pământ şi îngrijirea animalelor. Deşi amândoi au sărit binişor de 80 de ani, ei continuă să facă acelaşi lucru. 

pulspulspuls

Boala lui Calache face ravagii în partidoiul local. Iată ultimul exemplu

Boala lui Calache face ravagii în partidoiul local. Iată ultimul exemplu

Să tot fie vreo câteva luni, stimaţi telespectatori, de când unii observatori mai atenţi ai politichiei locale au început a semnala comportamentul ciudat al unui veteran al partidoiului, lăsat la vatră între timp, fost purtător de cuvânt al primarilor din comune, gură mare şi spartă la vremea sa, cu relaţii la Bucale şi alte celea. 

Caricatura zilei

Trafic

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.