anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 26.06.2022

Am pierdut un model - Prof. Dr. Victor Strat

GALERIE
Victor Strat
  • Victor Strat
- +

Victor Strat s-a născut pe 13 august 1926, la Iași, într-o familie de profesori universitari (tatăl său fiind renumitul prof. dr. Constantin Strat, întemeietorul gastroenterologiei și Decan al Facultății de Medicină). A urmat școala primară la Iași, având ca dascăli  pe I. Simionescu, tatăl academicianului C. Simionescu și pe I. Costinescu, tatăl profesorului N. Costinescu, decan al Facultății de Medicină. A fost apoi elev al Liceului Internat “C. Negruzzi” unde a avut  profesori de talie universitară: N. I. Popa, Gh. Obreja-Iași, Șt. Vancea, George Ivașcu. Bacalaureatul l-a susținut în refugiu, la Liceul “Alexandru Lahovary” din Râmnicu Vâlcea, fiind clasat primul.

În perioada 1945–1951 a urmat cursurile Facultății de Medicină Generală Iași cu profesori de mare renume: Al. Țupa, Ion Iancu, N. Oblu, C. C. Dimitriu, I. Enescu, Vl. Buțureanu, Gh. Chipail, O. Franke, Th. Economu, V. Dobrovici, Gh. Năstase, D. Cornelson.

În decembrie 1947 devine extern prin concurs la Clinica I Chirurgie, condusă de Prof. dr. Vladimir Buțureanu, care a reprezentat un model pe care l-a urmat întreaga viață; între 1948-1949 este preparator la Institutul de Anatomie, condus de prof. I. Iancu. În perioada 1949 – 1966 este  preparator și asistent universitar la Clinica I Chirurgie și cercetător în cadrul Filialei Iași a Academiei RSR, într-un colectiv condus de O. Franke. În 1962 susține doctoratul  cu teza ²Valoarea splenoportografiei în hipertensiunea portală², iar în 1966 devine șef de lucrări. Teza, prima în țară din acest domeniu, bazată pe experiența a peste 500 explorări, constituie o contribuție importantă la aprecierea stadiului evolutiv al cirozelor hepatice, la cel al trombozelor splenoportale, al  HDS prin varice esofagiene. Parcurge toate etapele unei cariere didactice prestigioase ajungând, în 1972, conferențiar la Clinica I Chirurgie și în 1984, profesor universitar, șef de clinică. În 1993 devine profesor consultant, dar nu-și întrerupe activitatea. Astfel, în perioada 1990-2011 conduce doctorate la UMF ²Gr. T. Popa² Iași, reușind să promoveze 30 doctori în medicină.

În timpul acestei frumoase cariere a fost condus de dorința perfecționării continue, într-o perioadă închistată, potrivnică schimburilor de experiență. În 1964 urmează un curs de specializare în chirurgie vasculară la Spitalul Fundeni București cu prof. Voinea Marinescu, în 1969 face un stagiu de documentare în RDG (Berlin, Dresda, Leipzig), în 1970 participă la un schimb de experiență la Spitalul Caritas București sub conducerea  prof. D. Burlui pe probleme de HTP, în 1972 participă la Congresul de Gastroenterologie de la Paris ca delegat oficial

Prof. dr. V. Strat a avut o activitate didactică deosebită, cu studenții anului IV MG și în cadrul învățământului postuniversitar, fiind iubit de studenți și de colaboratori. A coordonat cursul de chirurgie pentru  studenții anului IV,  redactat în clinică, cel mai complet și modern.

A reușit să formeze o școală de chirurgi bine pregătiți, mulți ajungând profesori: prof. dr. M. R. Diaconescu, prof. dr. Șt. Georgescu, prof. dr. E. Târcoveanu, prof. dr. Cristian Lupașcu, conf. dr. N. Dănilă, medici primari și șefi de secție (dr. V. Palade, dr. Elena Cotea, dr. C. Sandu, dr. A. Juncu etc.), capabili să rezolve cele mai dificile probleme ale specialității.

Prof. dr. V. Strat  are o activitate științifică foarte bogată, concretizată în 180 lucrări publicate in extenso, 156 lucrări publicate în volume de rezumate, 398 comunicări orale, postere și video și 12 mese rotunde. A participat la numeroase congrese, conferințe și simpozioane naționale de chirurgie la București, Iași, Constanța, Cluj, Tg. Mureș, la sesiunile științifice anuale ale UMF și SMN Iași. A contribuit deseori direct la organizarea multor manifestări științifice locale în Moldova, la  Piatra Neamț (Reuniunile chirurgilor din Moldova), Suceava, Huși, Tecuci, Bârlad. În străinătate a participat cu lucrări la diferite manifestări științifice: diversele ediții ale Săptămânii Medicale Balcanice la Paris (1977), Atena  (1977, 1978), Belgrad (1977), Salonic (1983); Paris (1990), Chișinău (1991), Bruxelles (1992), Brest (1993). A fost ales  președintele celui de al XIX-lea Congres National de Chirurgie, pe care l-a organizat la  Iași, primul și ultimul congres național desfășurat în capitala Moldovei.

Pentru întreaga activitate a primit diplome de onoare și excelență din partea SRC,  Colegiul Medicilor Iași; a fost profesor emerit al U. M. F. ”Grigore T. Popa” din Iași.

Activitate operatorie a fost foarte bogată, interesând aproape toate domeniile chirurgiei, în special chirurgia abdominală (digestivă, biliară, splină, HTP). A dus mai departe chirurgia endocrină (tiroidă, paratiroidă, tumori sistem APUD), de veche tradiție în clinică, în cea tiroidiană îndeosebi adunând o bogată experiență și lărgind indicațiile tiroidectomiei totale în cancerul tiroidian. S-a orientat în special spre o chirurgie funcțională, conservatoare, dar nu fără a recurge în situații speciale la exereze oncologice  întinse. Receptiv aplicării în clinică de tehnici și procedee noi, a promovat introducerea, încă din anii 1983-1984, în colaborare cu Prof. C. Stanciu și Prof. C. Daniil, a unor metode foarte recent intrate în practică de endoscopie și radiologie intervențională, punând bazele acestor metode minim invazive în Iași și în țară. În 1990 a adus în clinică primele aparate de sutură mecanică (Grecia), dând curs liber în continuare aplicării acestei metode. A impulsionat, conștient de valoarea ei, chirurgia laparoscopică pe care colaboratorii au dezvoltat-o. În toate aceste domenii, a introdus cu prioritate în clinică un număr important de proceduri de actualitate, foarte multe în colaborare multidisciplinară. Patologia splinei l-a preocupat sub toate aspectele. În domeniul HTP, în afară de explorarea sistemului circulației porto-hepatice prin splenoportografie și splenomanometrie, a realizat primele anastomoze portosistemice. A recurs la indicarea sclerozării endoscopice a varicelor esofagiene, precum și la embolizarea varicelor esogastrice prin cateterism selectiv al venei coronare gastrice (1984) și, de asemenea, embolizarea venei splenice.

În litiaza biliară a admis primele sfincterotomii endoscopice și primele drenaje transparietohepatice percutane pe bolnavi din clinică și forajul transtumoral cu endoproteză, manopere în premieră națională. În cancerul de pancreas a practicat implantarea intragastrică a bontului pancreatic după DPC. A contribuit la lărgirea indicațiilor de DPC și pancreatectomie totală. În abcesele hepatice a efectuat drenajul prin cateterism transparietohepatic (1984). În chirurgia biliară și pancreatică a realizat intervenții chirurgicale majore în obstrucțiile biliare maligne, cancerul de pancreas (primele duodenopancreatectomii totale).A adunat o foarte mare experiență în chirurgia digestivă a ulcerului, a cancerului gastric și colorectal, precum și a esofagului (esofagectomii prin stripping, esofagoplastii). În ce privește chirurgia digestivă, a limitat practicarea rezecțiilor gastrice, promovând vagotomiile sub control intraoperator al pH-ului gastric. A fost printre primii care au introdus în clinică chimioterapia în cancerul de colon împreună cu echipa oncologica a prof dr E. Caresievici. În cancerul de sân a limitat mult indicațiile intervențiilor majore mutilante și a aplicat tehnica Chiricuță de himerizare. În chirurgia vasculară, a realizat angioplastii pe cale transluminală în stenozele arteriale (1983). S-a preocupat și de chirurgia simpaticului, a sindroamelor de compresiune scalenică date de coastele cervicale. Profesorul nostru a avut preocupări deosebite privind istoria chirurgiei și a medicinei în general, publicând articole și susținând conferințe despre Ernest Juvara, N. Hortolomei, I. Tănăsescu, Vl. Buțureanu,  M. Roux, E. Kocher. A organizat expoziții  cu ocazia centenarului UMF Iași “100 de ani de învățământ medical la Iași, 1879-1979”, “Centenarul Vl. Buțureanu” (1985, 2005), „Centenar Constantin Strat” (2005).

A trecut în neființă, luni 23 mai 2022. Familist convins, domnul Profesor iubea muzica, pictura, natura, frumosul sub toate formele sale,  precum și animalele. A fost un spirit universal, un adevărat om, de o modestie rară, profund atașat Clinicii I Chirurgie, U. M. F. „Grigore T. Popa” Iași, Societății Române de Chirurgie, Societății de Medici și Naturaliști și nu în ultimul rând familiei frumoase modelată după sufletul său.

Alături de alte mari personalități chirurgicale, profesorul Victor Strat se înscrie în galeria celor care au contribuit la progresul și modernizarea chirurgiei din țara noastră. Școala pe care a format o îi este pe deplin recunoscătoare și îi va păstra o vie amintire. (Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.