Am testat legume și fructe din supermarket în „laborator”: proba nitraților. Experiment inedit al ZDI

luni, 03 iunie 2024, 03:00
6 MIN

Mai multe legume și fructe cumpărate din trei supermarketuri diferite din Iași, atât de la producători români, cât și de import, au trecut prin filtrul Greentest, un dispozitiv portabil care măsoară conținutul de nitrați în doar 3 secunde.

Cu excepția unor mici valori mai ridicate, culmea, asta la roșiile bio, din Spania, majoritatea rezultatelor au fost neașteptat de bune. Totuși, merită menționat faptul că aparatul nu este încă omologat pe teritoriul României, și că este destinat doar uzului casnic.

Rezultate nesperat de bune după un experiment al redactorilor ZdI. Mai multe legume și fructe din trei supermarketuri diferite din Iași, atât de la producători români, cât și din import, au indicat valori atât de mici de nitrați, încât erau nedetectabile. Analiza a fost realizată cu ajutorul unui Greentest, un dispozitiv portabil care măsoară nivelul de nitrați în aproximativ 3 secunde. Totuși, este important de menționat că aparatul nu este omologat pe teritoriul României și este destinat doar uzului casnic. Dar, omologat sau nu, am reușit să ne facem o părere despre produsele pe care le consumăm mai des și, totodată, am eliminat unele mituri legate de fructele sau legumele bine crescute sau cele însoțite de certificate bio.

Testul fructelor

Pentru început am ales, la întâmplare, trei mari retaileri din Iași – Carrefour, Mega Image și Lidl, și am mers la cumpărături. Astfel, din fiecare magazin am selectat câte șase produse, respectiv trei din categoria fructelor, precum mere, pere și piersici, și alte trei din sectorul de legume, respectiv roșii, castraveți și ardei, produse atât din cultură convențională, cât și bio. Și a început testarea! Un demers la care a participat și conducerea Ecopiața Iași, care deține un astfel de aparat și, ce-i drept, pe care îl folosește destul de des. Unele rezultate l-au surprins chiar și pe acesta.

Primul produs testat a fost o pară din Africa de Sud, din cultura convențională. Rezultatul, sub 30 de miligrame pe kilogram de nitrați. Desigur, la fel ca noi, poate vă întrebați ce înseamnă asta. ”Înseamnă că sunt atât de mici valorile, încât aparatul nici nu le detectează. Deci, para a ieșit foarte bine!”, ne explică directorul Ecopiața Iași, Radu Botez. Al doilea produs testat a fost o piersică din Spania. Din nou, rezultate bune: ”La piersică ne arată că norma este de 60 de miligrame/kilogram. Surprinzător, sunt bune! Mai mic de 30.” Aceleași rezultate s-au regăsit și la merele cumpărate din cele trei supermarketuri diferite, unele de la producători români, iar altele de import, din Polonia.

Eco, dar cu mai mulți nitrați

Ajungem și la legume unde, din nou, am testat atât produse românești, din culturi convenționale, cât și produse din afara țării, respectiv Turcia și Spania, unele etichetate ca fiind bio. Surpriza a fost la roșiile din Spania, care, deși erau bio, aveau rezultate detectabile și mai mari față de roșiile de cultură românească necertificate bio. ”Rezultat: 60 de miligrame! Sunt bune de consumat, dar rezultatul e mai rău decât la roșiile românești, care nu erau bio. Interesant…”, a mai apreciat Radu Botez.

Testăm și ardeii din Turcia. Valori neașteptat de bune. Aici, dispozitivul indica o normă de 250 de miligrame/kilogram de nitrați, iar rezultatul a înregistrat 30mg/kg. Însă, nu la fel de satisfăcător au absolvit ”examenul” de nitrați și castraveții românești. De la un magazin la altul, valorile Greentest au indicat rezultate între 200 și 250 de miligrame/kilogram, la o normă maximă acceptată de consum de 400 de miligrame/kilogram.

Ridichi de solar care au înroșit ecranul

Așadar, în ciuda unor false impresii legate de anumite produse, toate cele 18 fructe și legume cumpărate din marile lanțuri de magazine, din Iași, au avut valori neașteptat de bune privind compoziția de nitrați. Cât de exacte sunt aceste analize, rămâne de văzut. Cert este că am văzut și produse care, în urma testării, au înroșit ecranul dispozitivului, înregistrându-se valori peste limita acceptată de consum. Ca exemple sunt ridichile de la piață, ”crescute la solar”. O astfel de analiză a indicat o valoare de 3.800 mg/kg, în timp ce norma sigură de consum este de 1.500 mg/kg, conform acestui dispozitiv. Rezultatul era însoțit de mesajul: ”Nivel ridicat. Conținut excesiv de nitrați sugerează că produsul este nesigur.”

Cireșele de la piață, fără nitrați!

De asemenea, prin același test au trecut și căpșunile de cultură convențională, tot de la piață. La o normă de 100 de miligrame/kilogram, rezultatul a indicat 160, o valoare însoțită și de o avertizare, respectiv: ”Conținut ridicat de nitrați sugerează să mănânci moderat”. Desigur, asta nu înseamnă acum că toate căpșunile sau ridichile din piețe sunt pline de nitrați. Categoric, nu! Însă, sunt și excepții. În plus, unele voci susțin că aceste dispozitiv ar putea avea anumite erori de analiză la ridichi, din cauza ”consistenței”. De altfel, chiar și un studiu publicat de European Food Safety Authority (EFSA) confirmă că legumele rădăcinoase și tuberculii acumulează niveluri semnificativ mai ridicate de nitrați în comparație cu celelalte. Și, dacă la ridichi rezultatele sunt oarecum neclare, la pepeni lucrurile sunt certe. Ar indica valori exagerat de mari de nitrați, conform unor teste realizate de directorul Ecopiața Iași. ”Să vă dau un exemplu, pepenii de anul trecut , din Grecia, cu o normă de 700 de miligrame, aveau un rezultat de 9.999 de nitrați. Enorm! Am făcut ședință. I-am rugat pe colegii din alte instituții, și de la Vamă, și am întrebat ce putem să facem să nu mai avem așa ceva pe piață. Anul ăsta mi-a arătat ceva mai bine, comparativ, dar tot rău. Un rezultat de 1.500 de miligrame/kilogram”, a mai adăugat Botez. Cireșele de pe piață, în schimb, au trecut proba nitraților. Cu brio chiar!

Ce sunt nitrații

Potrivit dicționarelor de specialitate, nitrații sunt compuși chimici prezenți în mod natural în fructe și legume. Vorbim, așadar despre ionul nitrat (azotat), alcătuit din oxigen și nitrogen (azot) care se găsește în mod natural în pământ, ajutând la creștere. Azotul, potasiul și fosforul sunt cele trei minerale esențiale dezvoltării plantelor. Însă, spun specialiștii, pe măsură ce plantele cresc, utilizează toate resursele de azot din sol, care mai apoi trebuie reînnoite. În general, asta se întâmplă prin intermediul fertilizatorilor precum nitratul de amoniu, folosit adesea în exces de producători.

Din punct de vedere medical, nitrozamina și toate substanțele asociate nitriților și nitraților acționează în cascadă la nivel biochimic celular și declanșează așa-numitul haos biochimic, denumit generic stres oxidativ nitrozativ, cu implicații asupra funcțiilor optime ale celulelor. Stresul oxidativ nitrozativ este recunoscut ca posibil factor declanșator pentru boli acute și cronice. În aceste condiții, există un anume risc pentru mutații genetice, cancere și toxicitate generală celulară cu dezechilibru funcțional. La consumul îndelungat se menționează riscul de cancer renal, tiroidian, digestiv cu localizări gastric – colorectal – esofagian, cancerul mamar, iar tiroida, deosebit de sensibilă, reacționează prin scăderea sintezei de hormoni tiroidieni cu hipotiroidism.

Cum poți reduce nitrații

Reducerea cantității de nitraţi poate fi obținută prin curăţirea mecanică, decojirea și tocarea acelor părţi ale legumelor sau fructelor, unde conţinutul acestor substanţe este maxim. De exemplu, în fructele şi legumele decojite conţinutul de nitraţi se reduce cu 15-20%. În cazul menținerii legumelor frunzoase, a salatei, în apă rece timp de 1-1,5 ore până la utilizare: cu 20-30%, de asemenea și la cartofii, morcovii, sfecla, varza ţinute în apă conţinutul de nitraţi scade cu 25-30%.

În cazul fierberii, timp de 30-40 min, din cartofi se elimină până la 80% de nitraţi, din morcov, varză – 70%, din sfeclă – 40%. Apa în care au fiert legumele trebuie aruncată. Totodată, nivelul nitraților se reduce la conservarea legumelor prin murare, marinare, sărare și aplicarea tratamentului termic. În legumele puse la murat şi în cele marinate conţinutul de nitraţi se reduce până la 50%, dar în primele zile ale murării, când are loc un proces intens de sinteză a nitraţilor şi nitriţilor, nu se recomandă a se consuma aceste legume. Totuşi, sucurile din legume şi fructe pot să conţină o anumită cantitate de nitraţi.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii