Ambasadorul Rusiei vine azi la Iași să comemoreze eliberarea de naziști. Istoric: „act de sfidare, de propagandă de tip sovietic”

Ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a anunțat că va veni la Iași, la Cimitirul Eternitatea, pe data de 23 august, „pentru a depune o coroană la mormântul eroilor care au eliberat Iașul și România de Naziști”. Reporterii „Ziarul de Iași” l-au contactat pe conf. univ. dr. Claudiu Topor de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași pentru a comenta acest fapt.

„Din punctul meu de vedere, este un act de propagandă tipic rusească, s-au mai făcut asemenea gesturi politice și în anii anteriori, când URSS avea influență mai puternică în părțile unde trăim noi. Este o provocare, pentru că noi ar trebui să răspundem cu ceea ce știm că reprezintă adevărul istoric. Ei nu au eliberat pe nimeni, nu sunt eliberatorii noștri. Este doar propaganda sovietică pe care se pare că regimul lui Putin și-a însușit-o și o continuă și în prezent”, a declarat Claudiu Topor pentru „Ziarul de Iași”.

Propagandă rusească în România

Chiar dacă această acțiune este caracterizată de istoricul ieșean drept un „act de sfidare, de propagandă de tip sovietic”, acesta a spus că nu ar fi o surpriză ca la evenimentul pregătit de Ambasada Federației Ruse în România să reacționeze pozitiv o parte din elita intelectuală, politicieni români sau alte persoane publice.

„Este o provocare la adresa noastră, oameni care știm bine cât am suferit de pe urma acestui război. Vineri este 23 august, este Pactul Ribbentrop-Molotov, știm bine ce s-a întâmplat în 1939, știm ce a urmat în 1940, știm ce a reprezentat acest război pentru România, pentru părinții și bunicii noștri. Chiar și pentru generațiile de astăzi consecințele încă ne mai duc spre așa-zisa eliberare sovietică. Nici nu știu cum ar trebui să privim acest act tipic de propagandă, pentru că nu îl putem ignora”, a precizat conf. univ. dr. Claudiu Topor.

Tot universitarul ieșean a explicat că din răspunsul la acest „gest de sfidare al regimului putinist” ar trebui să reiasă că armatele sovietice nu au eliberat pe nimeni, ci doar „au cucerit teritorii care nu le aparțineau, au confiscat bunuri, au abuzat civili și au adus violență”.

„Armatele române au eliberat țara”

Claudiu Topor a explicat pentru „Ziarul de Iași” că rușii pun accent doar pe momentul de la 23 august 1944, nu și pe ziua de 23 august 1939. Astfel, spune istoricul, ar fi intens politizat și ideologizat de aceștia momentul în care armatele române nu au mai luptat de partea lui Hitler.

„România și-a decis singură ieșirea din război, a hotărât că nu mai poate lupta alături de armatele naziste, care duceau războiul către un punct în care nu se mai putea realiza nimic. Deci aspirațiile noastre erau complet diferite, depășite de ceea ce însemna războiul pentru Germania lui Hitler. În acest context, se întâmplă că armata sovietică aflată în plină ofensivă nu putea fi ignorată de către români, de către trupele românești. Trebuia să găsim o formulă de coabitare cu aceste armate sovietice, doar că orice formulă de coabitare ai fi găsit, te așeza într-o formulă de inferioritate. Rușii nu ne tratau pe noi ca pe niște aliați de război doar pentru faptul că am întors armele împotriva germanilor. Ei și-au imaginat din primul moment că acesta este un teritoriu pe care ei l-au cucerit și, după aceea, propaganda lor a spus că l-au eliberat”, a transmis conferențiarul de la Facultatea de Istorie din cadrul UAIC Iași.

Pe scurt, „armatele române și-au eliberat țara”. Claudiu Topor a explica că în momentul în care armatele române au întrerupt cooperarea militară cu Germania, România nu a ieșit pur și simplu din război, ci a luptat împotriva germanilor care s-au purtat ca ocupanți ai țării noastre, în momentul în care nu le-am mai fost aliați. Apoi, rușii au venit peste o țară românească eliberată de armate românești.

„Nu este aceeași contribuție pe care au adus-o armatele rusești la rezistența din 1917, bătăliile din sudul Moldovei, când, într-adevăr, funcționa o oarecare cooperare româno-rusă. De data aceasta, armata română pur și simplu a întrerupt relația cu aliatul german. Noi fusesem aliați ai Germaniei și îi împărtășeam informații secrete, planuri de război, tactici de luptă. Pentru Germania a fost o lovitură extrem de grea această desprindere a României, chiar dacă în economia războiului ea nu a fost înțeleasă și nu a fost valorizată la adevărata ei dimensiune”, a completat Claudiu Topor.

Iașul, „teatru de război”

La nivelul Iașului s-au purtat lupte, au fost armate germane în retragere și armate sovietice care înaintau. Potrivit istoricului ieșean, teritoriul Moldovei a fost primul, după Basarabia, care s-a întâlnit cu trupele armatei roșii în ofensiva lor către Berlin.

„Noi am devenit și teatru de război, nu suntem doar participanți la război. Noi am oferit zonele de luptă și zonele de operațiuni. Iașul a fost zonă de operațiuni, în împrejurimi au fost confruntări, iar teritoriul a fost organizat după planul de război și după o logică specifică zonelor de operațiuni militare. Aici s-au purtat lupte inevitabil între trupe germane aflate în retragere și armate rusești, plus intervenția trupelor române, care după 23 augusut 1944 nu mai erau în alianță cu trupele Reichului nazist. Deci, suntem cobeligeranți, dar oferim și spectrul acesta al imaginii războiului ca teatru de luptă”, a menționat Claudiu Topor.

De ce au intrat trupele sovietice în România?

Conf. univ. dr. Claudiu Topor spune că în ceea ce privește intrarea trupelor sovietice în România, este vorba despre un paradox.

„Rușii vorbesc despre un război de eliberare, marele război de eliberare a patriei, pentru că este un război prin care au luptat împotriva naziștilor, eliberându-și imensul lor imperiu. Da, este adevărat, însă imperiul acesta se mai și termină undeva, așa încât este logic să ne imaginăm că dincolo de o anumită limită teritorială acest război nu mai este unul de eliberare a rușilor, este o «vânătoare de naziști». Această vânătoare de naziști prin Europa nu se poate spune că, în mod automat, a însemnat și o eliberare a popoarelor respective care au avut un comportament pasiv, adică au stat pur și simplu și s-au uitat cum trec armatele roșii, cum traversează țara lor fără să se implice în acest război”, a declarat universitarul.

La rândul său, Claudiu Topor vorbește și despre un efort românesc, o beligeranță românească antigermană pe care rușii o minimaliează și o ignoră din discursul lor propagandistic.

„Ei pur și simplu nu vor ca noi să existăm. Susțin că am primit cadou eliberarea și aceasta este vechea propagandă care permanent se activează la anumite momente istorice. Este o provocare grosolană, o încercare deliberată de falsificare a adevărului, a trecutului istoric. Ei spun că eliberează toate popoarele cu care se învecinează. Inclusiv pe ucraineni spuneau că i-au eliberat de nazism, așa au justificat războiul. Mie mi se pare foarte periculos acest discurs. Iată că suntem și noi pe lista aceasta a eliberărilor cu oarecare rădăcini istorice. Suntem într-o zonă politică fierbinte, într-un context al războiului, în care asemenea mesaje care sunt instrumentate oficial prin intermediul ambasadelor sunt extrem de percutante”, a concluzionat istoricul ieșean.

Publicitate și alte recomandări video