Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

LABORATORUL DE ANALIZE

Amurgul despoţilor

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +
 Amurgul despoţilor vine întotdeauna prea târziu, indiferent de tipul ideologiei şi regimului, de continent sau de epocă.

Sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai delimitează o perioadă încărcată de semnificaţii politice, şi nu doar pentru că 1 Mai s-a transformat de multă vreme dintr-o sărbătoare a mişcării de stânga într-una a întregii societăţi. În interval de câteva zile, în 1945, şi-au găsit moartea mulţi dintre cei vinovaţi de izbucnirea şi de crimele săvârşite pe durata celui de-al doilea război mondial. Justiţie sumară urmată de execuţie, în cazul italian; sinucidere în cel german, în condiţiile în care regimul avea să reziste, nominal, încă vreo câteva zile.

Nu voi aborda aici tema distincţiilor care trebuie sau nu făcute între cele două regimuri, între ideologiile care i-au animat sau între Mussolini şi Hitler, ca patroni ai celor două guvernări despotice. Mi se pare important că în Europa şi în lume se discută despre crimele din acei ani, că istoricii şi alţi specialişti au (sper şi cred) suficientă energie şi suficient curaj pentru a cerceta şi a formula concluzii întemeiate. Mă interesează, aici, doar să constat că sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai 1945 au fost primele zile cu adevărat rele pentru fascism şi nazism. Din fericire, nu aveau să fie şi ultimele.
Sfârşitul lui Hitler şi al Evei Braun, se ştie, a venit pe 30 aprilie 1945, iar despre semnificaţia acestei date nu mai este cazul să discutăm. O zi mai târziu s-au sinucis Joseph şi Magda Goebbels, nu înainte ca aceasta din urmă să-şi otrăvească cei şase copii. O ultimă crimă din partea unui om care, prin inovaţiile sale în domeniul propagandei, avea să continue să facă mult rău şi după moarte. Ar fi fost, oare, preferabil ca Goebbels să compară în faţa tribunalului de la Nürnberg? Merită să reflectăm asupra acestei întrebări, după cum ne putem întreba dacă trebuie să regretăm că, după judecată, Hermann Göring s-a sustras şi el execuţiei. Probabil că nu. Prea puţini dintre susţinătorii postbelici - puţini, la rândul lor - ai nazismului şi-au găsit modele în „demnitatea” sau „eroismul” lui Goebbels.
Iar la sud de Alpi, în aceeaşi perioadă, italienii se răzbunau pe Duce şi pe ultimii săi apropiaţi. „Trăiască Mussolini! Trăiască socialismul!” sunt ultimele cuvinte rostite în faţa plutonului de execuţie de Nicola Bombacci, fost socialist şi membru fondator al Partidului Comunist Italian, care s-a alăturat taberei fasciste fără a se înscrie oficial în partid. A făcut-o din prietenie pentru Mussolini, din oportunism, sau credea într-adevăr că revoluţia fascistă şi cea bolşevică reprezintă, în fond, un unic proiect? Nu mai interesează pe nimeni. A fost acest slogan final expresia convingerii sale în identitatea fascism-socialism? Iată o temă ce nu mai interesează, astăzi, pe nimeni, dacă îi exceptăm pe cercetătorii politicii primei jumătăţi de secol XX în Italia.
La 28 aprilie, la Dongo (în Lombardia, pe malul lacului Como) alături de Bombacci sfârşesc alţi cincisprezece exponenţi ai regimului fascist. Soarta profesorului Goffredo Coppola, filolog şi papirolog, proeminent intelectual fascist şi rector al Universităţii din Bologna, este aceeaşi, în formă şi în fond, cu cea a oportunistului Marcello Petacci. Cât despre sora acestuia din urmă, Claretta, ea avea să-l însoţească pe Mussolini în moarte, în aceeaşi zi, la Mezzegra. Expuse la scurt timp după aceea oprobriului public, cele optsprezece trupuri neînsufleţite au oferit o înfiorătoare imagine a sfârşitului unui regim dezastruos şi criminal.
Amurgul despoţilor vine întotdeauna prea târziu, indiferent de tipul ideologiei şi regimului, de continent sau de epocă. Judecata publică sumară, atunci când se ajunge la aşa ceva, nu lasă urme care să afecteze iremediabil noul regim. Doliul interior faţă de vechiul despot este arareori un obstacol în calea eforturilor de a dobândi o poziţie mai bună în noul regim. Când, pe de altă parte, se ajunge la un adevărat proces al sistemului, aşa cum s-a întâmplat cu Germania hitleristă, oamenilor afectaţi ani de zile (uneori, decenii întregi) de propaganda puterii despotice li se dă cu adevărat şansa de a vedea un tablou mai amplu, mai detaliat, deşi niciodată întreg.
Prea târziu, de cele mai multe ori - dar, până la urmă, ziua socotelilor vine. Ceea ce s-a întâmplat la sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai 1945 a fost reprodus de nenumărate ori după aceea, pe mai toate continentele. Sunt destui despoţii care sfârşesc liniştiţi în propriile palate şi sunt conduşi pe ultimul drum sub privirile întristate ale liderilor democratici străini. Sfârşitul lui Hitler, Mussolini şi al acoliţilor lor - şi, din fericire, şi al altor dictatori brutali - poate constitui un binevenit avertisment.
 
 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri