Împlinirea a 100 de ani de existență a României, în 2018, a fost momentul în care s-au făcut astfel de proiecții.

De pildă, politicianul unionist basarabean Dorin Chirtoacă, fost candidat al Blocului electoral UNIREA la funcția de președinte al țării, a prezentat mecanismul și costurile de realizare a Unirii Republicii Moldova cu România.

El a estimat suma de 10 miliarde de euro, anual, respectiv 200 miliarde de euro pe un termen de 20 de ani.

Chirtoacă a detaliat aceste costuri:

- întreținerea anuală a bugetarilor din Moldova „la un nivel minim de trai”- 1,5 miliarde de euro/an.

- alocațiile pentru 600.000 de copii- 360 milioane de euro/an;

- 700.000 de pensionari a câte o pensie minimă de 200 de euro- 1,7 miliarde euro/an.

- 50.000 de profesorii, cu un salariu minim de 500 de euro pe lună- 300 milioane de euro/pe an.

- 12.000 de medici + 24.000 personal medical- 200 milioane de euro/an.

- subvențiile pentru agricultura din Republica Moldova ar costa 400-500 milioane de euro/an.

Un total de circa 4-5 miliarde de euro/an.

„Atât ne-ar costa un trai minim decent al cetățenilor Republicii Moldova. Și este vorba numai de cheltuielile curente. Bugetul Republicii Moldova este de 2 miliarde de euro, deci nu acoperă nici jumătate dintr-un eventual minim care este nevoie pentru supraviețuire. Dacă la cheltuielile curente adăugăm și partea de investiții în apeducte, gazoducte, infrastructură la nivel rural, drumuri… Suma anuală se ridică la 10 miliarde de euro”, a calculat Chirtoacă.

„Lucrurile arată grav. Pe termen de 20 de ani este calculat efortul pentru a reduce decalajul dintre Republica Moldova și România, respectiv, costul se duce la 200 miliarde de euro – costul Unirii pe 20 de ani, pentru ca și aici să fie la fel de bine ca peste Prut, ca în Europa”, a adăugat Chirtoacă.

El a precizat că Unirea ar putea fi realizată timp de un an, dacă la conducerea țării va ajunge un președinte unionist.

Trei modele

Analistul economic Petrișor Peiu a precizat că costurile pe care România le-ar avea de suportat în contextul unei Uniri cu Republica Moldova pot fi calculate plecând de la trei modele.

Primul se referă la precedentul reunificării Germaniei. "Acolo am considerat o perioadă de 20 de ani, 1991-2011. Nemții au cheltuit cam un PIB, peste 2 trilioane de euro până în 2011, rezultatul fiind că s-a redus decalajul Est-Vest de la 1/3 în 1990, la 3/4 în 2011. Un decalaj a rămas, pentru că Estul s-a depopulat, iar cei care au profitat cel mai mult au fost firmele din Vest. Au avut o piață mai mare.

Al doilea model teoretic este cel realizat la Seul, în cazul celor două Corei, acolo unde decalajul nord-sud este de 1/20. Și aici ar fi nevoie de un PIB, iar după 20 de ani, decalajul ar fi la jumătate.

Al treilea model este România în perioada 1918-1938, atunci când România a devenit mare și au fost cheltuite cam 2 PIB-uri din 1913, cu tot cu efortul de război, iar România nu a mai ajuns la acel nivel al PIB-ului din 1913", a spus Peiu.

El consideră că scenariul costurilor unirii României cu Moldova ar fi mai apropiat de cel german, asta pentru că decalajul veniturilor este de 1/6 în acest moment, iar cel al PIB-ului de 1/4.

În acest caz, România ar avea de plătit cam tot un PIB, numai că o bună parte din acești bani, probabil jumătate, ar putea veni din banii europeni, din fondurile structurale, dacă ar exista o înțelegere la nivelul Uniunii Europene.

Așadar, cam 100 de miliarde de euro în 20 de ani pe care România ar trebui să le aloce pentru trei feluri de cheltuieli:

1. Unificarea monetară, care ar costa cam o treime,

2. Efortul cu egalizarea pensiilor și salariilor, dacă preluăm modelul german, care ar însemna tot o treime din costuri

3. Investiții: jumătate realizate de stat, restul de companiile private care ar urma să se extindă la nivelul întregii țări.

După 20 de ani, nivelul de trai al locuitorilor din Basarabia ar fi cam la 75-80% față de cel al locuitorilor din România actuală.

„Cred că suma de 100 de miliarde de euro avansată de domnul Peiu e fezabilă, dar sunt bani pe nu i-am pierde, ci i-am investi", a punctat și fostul ministru de Finanțe, Vosganian.

Citeşte mai mult pe newsweek.ro