Analiză cu cărțile pe masă. De ce a retrogradat ACSM Politehnica Iași? Șapte cauze principale, venite de pe toate palierele

O astfel de contraperformanță uluitoare nu poate fi aruncată doar în cârca unui singur om sau a unui palier al clubului, toată lumea fiind vinovată de rușinea sezonului 2024-2025.

Ziarul de Iași vă prezintă o analiză fără menajamente a principalelor elemente care au decis retrogradarea echipei ieșene,

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

1. Instabilitatea financiară

ACSM a avut, din nou, probleme serioase în ceea ce privește asigurarea stabilității financiare. În condițiile în care promisiunile de finanțare ale Primăriei pentru anul 2024 s-au concretizat doar pe jumătate, generând un deficit de un milion de euro, iar, în plus, s-au risipit mulți bani pe comisioane ori salarii mult prea mari acordate unor fotbaliști ori angajați, Iașul și-a plătit mereu obligațiile cu mari întârziere. Acest lucru a generat și penalități, dar și o permanentă stare de incertitudine la nivelul unui club în care au fost momente și cu peste trei luni de întârziere la salarii. Lucru firesc de vreme ce deficitul pe anul trecut a fost de 2 milioane de euro, iar Iașul a cheltuit peste 6 milioane de euro, dublu față de Unirea Slobozia!

2. Randamentul capilor clubului

Pe lângă faptul că nu și-a asumat angajamentele financiare luate pentru anul trecut, primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost pus la zid pentru cel puțin alte două motive: numirile pe criterii politice din fruntea clubului, unde au ajuns din 2021Florin Briaur și Dan „Mops” Cojocaru, ambii nereușind să se impună, și neimplicarea în recuperarea tezaurului Politehnica 1945, capitol la care și capii clubului erau obligați moral să facă mai mult.

Șefii locali au aruncat pisica, pe la colțuri, și spre președintele Consiliului Director, Cornel Șfaițer, care, locuind la Botoșani, venea rar în Copou. Lui Șfaițer, fără de care clubul era închis de mult timp și care mai are și acum o sumă consistentă de recuperat de la Poli, i s-a reproșat, în special, încrederea prea mare avută în oameni cu care a avut succes în trecut.

3.O politică de efectiv greșită

Principala decizie greșită a conducerii a fost că nu a asigurat stabilitate la nivelul lotului de jucători, în acest sezon fiind efectuate 24 de transferuri. Cum foarte multe dintre achiziții nu au fost reușite, s-a ajuns cu greu la o formulă stabilă, omogenă. Astfel, Iașul a rulat 42 de jucători într-un sezon, 37 dintre aceștia în campionat!

Rămânând la acest capitol, o altă eroare majoră a fost scoaterea lui Samayoa de pe lista A pe finalul sezonului, și așa fragila defensivă ieșeană pătimind din plin în ultimele meciuri.

4. Parcurs modest al antrenorilor

ACSM nu a nimerit niciun antrenor în acest sezon.

Anthony „Tony” Sa Dilva a pornit slab, obținând doar 29,17% dintre punctele puse în joc, iar Emil Săndoi s-a stins repede după un start bun, plin de noroc, olteanul, cu un procentaj de 33,33% obținând doar două puncte în primele opt runde din retur.

Tehnicianul cu cel mai bun randament al stagiunii, Vasile Miriuță (a cucerit 43,75% dintre punctele puse în joc în campionat) a capotat și el la barajul cu modesta Metaloglobus București, unde echipa a fost prăbușită și fizic. Eșecurile decisive cu Miriuță pe bancă, cu Petrolul, în ultima rundă, și la baraj, au apărut și când a fost schimbată tactica de joc, Poli trecând de la stilul reactiv, generator de rezultate peste așteptări, la cel ofensiv, care nu a îmbrăcat deloc bine trupa din Copou.

5. Prestații palide ale jucătorilor

Indiferent de problemele financiare, erorile conducerii sau lipsa de inpsirație a băncii tehnice, jucătorii ieșeni poartă principala responsabilitate a eșecului de la barajul cu Metaloglobus București. Acolo unde, ținând cont de adversar și de condițiile oferite (4.000 de euro primă!), o echipă cu valoare net superioară trebuia, vorba lui Șfaițer, să bată și fără antrenor pe bancă. S-a ajuns în criză și pentru că liderii români ai echipei, Bordeianu și Roman, au fost prea mofturoși, destabilizând vestiarul prin gesturi și declarații, și au avut un randament în scădere spre final, dar și pentru că străinii nu s-au implicat suficient, atmosfera la echipă, capitol determinant la multe cluburi, fiind viciată, mai ales pe finalul sezonului.

6. Impotența Centrului de Copii și Juniori

În ciuda trâmbițării repetate a reformării Centrului de Copii și Juniori, sectorul esențial al clubului a continuat să nu producă nimic și la patru ani de la numirea în frunte a lui Cezar Honceriu. În laboratoarele Politehnicii nu numai că nu se prepară fotbaliști de calitate pentru prima ligă, dar „produsele” livrate nu fac față nici la Liga a III-a. Sugestiv este faptul că USV Iași, formație care din iarnă a preluat toate talentele „Academiei” Politehnica și pe antrenorul Cristi Meiu, în proiect fiind cooptat de la gruparea de primă ligă și Mugurel Cornățeanu, a capotat lamentabil, retrogradând în „județeană”.

7. Ghinionul

Tot norocul pe care l-a avut ACSM Politehnica în multe meciuri din acest sezon, dar și în mulți din ultimii ani (de pomină e episodul din 2018, când Iașul, care nu stătuse deloc în sezonul regulat în primele șase, a urcat pe VI și a prins play-off-ul după ce a pierdut acasă în ultima etapă!) s-a făcut cioburi la barajul cu Metaloglobus. Deși nu și-a onorat blazonul nici în tur, nici în retur, Politehnica merita să câștige duelul cu bucureștenii. În Copou, Iași a ratat un penalty și de două ori singur cu portarul, iar divizionara secundă a egalat cu mare șansă. Apoi, Metaloglobus a avut noroc și la golul decisiv din retur, când a fost asediată efectiv, mai ales în prima repriză, când raportul șuturilor a fost de 18-1 în favoarea Iașului.

 

Publicitate și alte recomandări video