Reprezentanţi de frunte ai noii generaţii de politicieni locali au picat cu brio testul integrităţii. În urmă cu aproape două decenii, a început o perioadă de tranziţie în politica locală: „lupii tineri” au început asaltul, iar politicieni din garda veche, precum Ion Solcanu, Vasile Lupu, Mihai Dorin, Anghel Stanciu, Traian Dobre, Paul Neamţu, Vasile Mocanu, Mihai Baciu, Dan Cârlan sau Constantin Simirad, într-un fel chiar fostul rector Dumitru Oprea, majoritar oameni provenind din zona universitară, au părăsit, încet-încet, prim-planul scenei politice ieşene. Schimbarea a devenit vizibilă în special după anul 2005, la 15 ani de la Revoluţie: noi centre de putere au apărut în partidele locale, poli de influenţă de sub autoritatea unor persoane care aveau să domine scena politică în următorii ani.

Unii dintre noii lideri au avut un element comun care a adus (şi aduce) destule prejudicii de imagine Iaşului: problemele de ordin penal. Rând pe rând, „lupii tineri” au intrat în malaxorul justiţiei pe fondul unor acuze de corupţie: Relu Fenechiu (a ispăşit o pedeapsă de 5 ani de închisoare), Gheorghe Nichita (condamnat la 5 ani de închisoare), Cristian Adomniţei (condamnat în primă instanţă la 3 ani de închisoare), Constantin Niţă (fost ministru, braşovean de origine ieşeană, condamnat la 4 ani de închisoare într-un dosar în relaţie cu Nichita) sau Tudor Chiuariu (fost ministru, condamnat la 3 ani cu suspendare), sunt doar câteva exemple relevante. Zilele acestea, un alt lider al noii generaţii, Costel Alexe, este cercetat de DNA pentru luare de mită. Nici primarul Mihai Chirica nu e ferit de astfel de probleme.

Şi înainte de 2005 au existat destule controverse în activităţile unor politicieni, dar niciun lider important nu a fost condamnat. Care sunt explicaţiile? Justiţia a început să funcţioneze? Este relevant faptul că acum avem mai mulţi oameni de afaceri în politică, iar, anterior, politicienii proveneau preponderent din mediul universitar? Căci, poate că, acum, mulţi nu-şi mai amitesc, dar, în anii ’90, politica ieşeană era efectiv sub influenţa universitară. Lideri importanţi precum Ion Solcanu, Dumitru Oprea, Anghel Stanciu, Mihai Baciu, Constantin Simirad, Vasile Lupu, Mihai Dorin erau conectaţi efectiv la viaţa universitară, ca profesori de primă mână, chiar rector, până la cercetători cu state vechi (V. Lupu, M. Dorin). A contat sau nu „bascularea” politicii ieşeni din universităţi spre alte medii, proces început odată cu „mazilirea” fostului rector Dumitru Oprea din fruntea PNL de către tinerii conduşi de organizatorul de discoteci Relu Fenechiu, urmat apoi de „pensionarea forţată” a lui Ion Solcanu de către tânărul inginer Gh. Nichita etc.? Mai sunt şi alte motive pentru care actuala politică ieşeană a intrat efectiv sub zodia penalului?

Vă invităm să citiţi punctele de vedere ale câtorva cunoscuţi analişti ieşeni intervievaţi de „Ziarul de Iaşi” pe această temă: Lucian Dârdală - lector universitar doctor - ştiinţe politice, Cătălin Onofrei - jurnalist, Georgeta Condur - lector universitar doctor - ştiinţe politice, Liviu Antonesei - scriitor şi publicist.

Lucian Dârdală - O schimbare care a influenţat mecanismele de promovare politică

„Dacă încercăm o comparaţie între primii zece-cincisprezece ani de după 1990 şi perioada actuală, trebuie să luăm în calcul faptul că, la început, exista o mult mai mare indulgenţă în privinţa amestecului afacerilor cu politica. S-ar putea ca pe atunci să fi fost tolerate de societate, de presă, spre a nu mai vorbi de structurile justiţiei, multe acţiuni care, astăzi, ar face obiectul scandalurilor mediatice sau anchetelor penale. Să mai ţinem cont şi de extinderea şi maturizarea economiei de piaţă, care a dus la o proliferare a firmelor, a contractelor, a intereselor - şi, implicit, a oportunităţilor şi tentaţiilor pentru politicienii de astăzi. Totuşi, putem vorbi de o schimbare de mentalitate care a influenţat şi mecanismele de recrutare şi promovare politică.

Anii 1990 i-au găsit într-o poziţie privilegiată pe oamenii politici proveniţi din eşaloanele superioare ale economiei de stat şi din mediul universitar - la Iaşi, în mod explicabil, cea de-a doua componentă a fost mai importantă decât în alte judeţe. În timp, însă, se schimbă imaginea despre sectorul privat, iar experienţa de business devine un atu în politică. Calitatea de antreprenor sau conexiunile cu acest mediu oferă acces la resurse pentru purtarea bătăliilor, limitările juridice sunt mai degrabă simbolice, iar sancţiunile sociale pentru amestecul celor două planuri - nule.”

Cătălin Onofrei - Atunci se făcea apel la oameni cu o imagine bună

„Este mai degrabă o iluzie că politicienii de astăzi sunt cu mult mai corupţi, mai ticăloşi, mai penali faţă de politicienii din anii 1990. Sunt foarte asemănători, fiecare partid având şi azi ca şi ieri membri şi susţinători de toate soiurile. S-a transformat însă societatea românească, şi două schimbări mi se par relevante. În primul rând, dacă acum ajung la puşcărie mai mulţi politicieni ca în urmă cu 20-25 de ani, situaţia se explică nu atât prin calitatea mai scăzută a aleşilor, cât mai ales prin independenţa mai mare a justiţiei. Păi, ce procuror avea curaj să se lege în primul deceniu de după 1989 de Ion Solcanu, de pildă? Sau de personajele controversate din PNŢCD ori PNL, pe vremea CDR (1996-2000)?

Or, taman în acea perioadă, a avut loc distrugerea economiei judeţului Iaşi şi s-au produs falimentele cele mai răsunătoare, ce ascundeau apariţia primelor averi uriaşe şi ilicite. În al doilea rând, mai sesizez o schimbare: dacă, într-adevăr, imediat după 1989, partidele au făcut apel şi la oameni cu o imagine ceva mai bună, precum medici, profesori universitari, foşti directori ai unor intreprinderi cunoscute etc., decizia a reprezentat doar un calcul politic cinic. În spatele celor despre care se credea că pot aduce mai multe voturi venea aceeaşi armată de indivizi dubioşi. Se ştia că unii dintre ei fuseseră fugăriţi din funcţiile pe care le deţineau în decembrie 1989 din pricina legăturilor foarte strânse şi foarte profitabile cu vechiul regim. Din păcate, tocmai aceştia vor rămâne în politică vreme de mulţi ani, contribuind decisiv la perpetuarea răului în societatea românească. Iar faptul că azi întâlnim în politică mai mulţi oameni de afaceri e ceva firesc, explicându-se şi prin numărul mult mai mare de întreprinzători, dar mai ales prin influenţa crescută, efect al potenţei financiare, pe care au căpătat-o de-a lungul timpului. Nu cred că sunt nici mai răi, dar nici mai buni decât politrucii de ieri. Oricum, şi acum ca şi în trecut, alegătorul votează în proporţie zdrobitoare formaţiunea politică, şi nu omul, iar modelul actual de vot, pe liste, avantajează doar liderul de partid şi gaşca sa de acoliţi.”

Georgeta Condur - Justiţia funcţiona altfel, dar şi contextul este diferit

„Atunci când facem astfel de comparaţii, să ţinem cont şi de faptul că atât justiţia funcţiona altfel, cât şi opinia publică era mult mai tolerantă la fenomenul de corupţie decât acum. Şi la aceşti lideri din trecut au existat articole de presă şi zvonuri prin oraş, fie direct, fie prin membri ai familiei, că ar fi existat anumite probleme, dar niciodată nu s-a ajuns la un dosar. Atrag atenţia că ar trebui să judecăm gândindu-ne dacă nu cumva contextul este diferit acum, şi să nu sărim foarte repede la concluzii.

Rolul electoratului este determinant, pentru că niciodată nu poţi doar prin reglementări externe sau instituţii exterioare să rezolvi probleme sistemice, şi, până la urmă, e un cerc vicios. Pe măsură ce se schimbă generaţii, opinia publică este mai educată din punctul de vedere al simţului civic - să nu accepte anumite lucruri, indiferent dacă e „al nostru” sau „al celorlalţi”, pentru că şi aici o problemă - oamenii sunt foarte intransigenţi cu problemele de orice natură ale celor care nu fac parte dintre cei pe care îi simpatizează ei politic. La primele semne că ar putea exista anumite probleme de corectitudine pentru un politician, indiferent de unde este, o soluţie ar fi o reacţie totuşi hotărâtă atât a partidului propriu, cât şi a alegătorilor în general. Altfel, întotdeauna justiţia va fi cu un pas în urmă.”

Liviu Antonesei - Erau mai interesaţi de probleme ca atare, nu de ce produc problemele pentru persoane

„Cred că aţi dat răspunsul, aşa mi se pare şi mie. Generaţia de dinainte şi ceva mai mare decât mine venea într-adevăr din universităţi, din cercetare, probabil că erau mai interesaţi de probleme ca atare, nu de ce produc problemele pentru persoane. Generaţia actuală este cu siguranţă mai apropiată de business, indiferent de partide, şi nu neapărat de la liberali, că şi la PSD tot din business vin cei mai mulţi. Cred că aceasta este explicaţia. Nu vreau să cred că vârsta contează în primul rând, ca să zic aşa. Nu cred asta, cred că ţine de zona de ocupaţie, de zona de interes.

Politicienii ar trebui să înveţe în primul rând că există o lege care trebuie respectată indiferent în ce poziţie te afli. Pe de altă parte, e limpede că rezultatele pe care le înregistrăm acum cu ajutorul justiţiei arată că poate nu e chiar atât de bun amestecul afacerilor cu politica şi administraţia. Dacă ne uităm un pic şi în alte ţări, unde se amestecă lucrurile poarta pentru corupţie se deschide mai tare. Cred că ei ar trebui să se decidă - ori fac afaceri, sau fac politică şi administraţie pentru binele public, deşi ultimul lucru la care se gândesc ei e binele public. Riscurile sociale ar fi mai mici, dar şi cele personale ale celor care se implică - ar fi mai mici tentaţiile. Oamenii nu sunt îngeri, nu sunt sfinţi, oamenii sunt oameni, iar, uneori, tentaţiile sunt mai mari decât ei, decât puterea lor de rezistenţă”.