ANALIZĂ De ce meciul de luni dintre UTA și Politehnica Iași s-a încheiat 0-0

Ziarul de Iași vă prezintă analiza remizei albe înregistrate în duelul cu echipa din vestul țării și „cheile” principale care au generat rezultatul.

1.Organizarea defensivă a Politehnicii

A doua cea mai slabă din Liga I după primele opt etape, cu 15 goluri primite în rundele în care a fost dirijată de Anthony „Tony” Da Silva, apărarea ieșeană a bifat, la fel ca la meciul cu U Craiova, la care noul antrenor, Emil Săndoi, a debutat pe banca Politehnicii, o nouă partidă fără gol primit. Acest lucru a fost generat de o organizare defensivă mai bună și de lipsa erorilor individuale majore.

La Arad, chiar dacă a jucat, din nou, pe dreapta, flancul opus „calificării” sale, Atanaskoski a făcut o partidă decentă, la fel ca Guilherme (mult mai util pe postul lui, stoper, decât ca fundaș dreapta) și Ispas, în vreme ce Samayoa a fost cu un cap deasupra. În poartă, Fernandez, excelent cu Rapid, a alternat momentele de nesiguranță cu cele inspirate, reușind  să păstreze poarta intactă.

Reduta oaspeților nu a picat și datorită jocului defensiv bun al închizătorilor Gouet și Miskovic, care au protejat bine.

Faptul că Poli nu a primit gol în două meciuri consecutive nu trebuie să oprească lucrul la capitolul defensiv, încă în suferință, lucru vizibil și cu U Craiova, dar și cu UTA, când unele nesincronizări și culoarele largi lăsate pe contraatacurile gazdelor erau să coste.

2.Ratările mari ale lui Kamberi, Fabry, Gheorghiță și Tailson

Chiar dacă ar fi fost nedrept după aspectul meciului, caracterizat perfect de acel 0-0 de la final, Politehnica se putea întoarce cu trei puncte de la Arad. Asta pentru că Poli, dominată la toate capitolele statistice (54-46% posesie, 19-16 la șuturi, 8-7 la încercări pe poartă, 9-5 la cornere), a avut 3-1 la capitolul ocazii mari. Kamberi (min. 44), Gheorghiță (min. 73) și Tailson (min. 79) au irosit însă ocazii mari, care ar fi putut schimba cursul meciului. La fel însă se putea întâmpla și în minutul 61, la ratarea lui Fabry.

Referindu-ne la oaspeți, singurul lucru pozitiv al lipsei de eficiență este că cei trei au reușit să ajungă în poziții de finalizare deși Poli a atacat, practic, în doar patru jucători. Asta deoarece ajutorul ofensiv adus din linia a doua a fost palid. Dintre fundași doar Ispas a avut câteva urcări bune, Gouet a greșit inexplicabil când a fost pe poziții ofensive, iar Miskovic, la primul meci ca titular, s-a mulțumit cu rezolvarea fazei defensive. Mai mult, cum Roman a bifat un nou meci neinspirat, el remarcându-se doar la pasa de la ocazia lui Tailson, greul în atac a căzut pe sclipirile lui Kamberi și pe extreme. La acest capitol trebuie remarcate schimbările lui Săndoi. Astfel, după ce ruperile de ritm ale lui Vali Gheorghe nu au fost eficiente, iar activul Ștefanovici a greșit mult, nou-intrații Tailson și Gheorghiță au adus un plus consistent.

Inexplicabilă a fost însă efectuarea a doar trei înlocuiri de către Poli în condițiile în care, poate, Harrison ar fi putut specula în ultimele minute oboseala rigizilor stoperi arădeni Poulolo și Conte, mai ales că atacantul central al Politehnicii, Kamberi, integralist și cu U Craiova, era clar cu bateriile pe zero pe final.

3.Slăbiciunile UTA-ei

Remiza obținută de Poli a fost generată și de jocul modest al gazdelor, care a ascuns astfel sub preș problemele ieșenilor. Aflată sub presiune mare, admonestată des de pătimașii fani arădeni, UTA a arătat de ce nu a fost în stare să bată pe nimeni acasă în acest sezon, de ce, alături de Buzău, este singura echipă de primă ligă cu un singur succes în zece etape (trupa lui Mircea Rednic s-a impus doar la Clinceni, în fața Unirea Slobozia), de ce are cel mai slab atac din Liga I, cu o medie înfiorătoare, 0,7 goluri marcate pe meci.

Acest lucru sporește și regretele celor care susțin că Politehnica trebuia să forțeze mai mult și să bată o echipă modestă, aflată într-o formă slabă.

CLASAMENT LIGA I

Publicitate și alte recomandări video