ANALIZĂ De ce nu dă rezultate Iașul la fotbal? Peste două milioane de euro aruncate pe geam. „Ieșenismul” nu ține de foame, profesionalismul și moralitatea nu sunt dependente de certificatul de naștere

„Suveraniștii” locali din fotbal uită că la Centrul de Copii și Juniori din Copou se face, de ani buni, treabă de mântuială, astfel că nicio echipă nu a obținut vreun rezultat notabil și niciun jucător nu a ajuns vreun nume decent la seniori.

Astfel, cele peste două milioane de euro cheltuite în ultimii cinci ani la Centru au fost, practic, aruncate pe geam. De precizat că, dacă jumătate din investiția amintită era recuperată, Poli putea să mai astupe din pagubele produse de celelalte erori și nu mai era acum la un pas de faliment.

Praf și pulbere la Centrul de Copii și Juniori al Politehnicii. Opriș, la ani lumină de ieșeni

Alibiul folosit pentru lipsa de rezultate, neacordarea de șanse juniorilor din propria pepinieră, care, de altfel, sunt foarte valoroși (sic!), e pulverizat de faptul că niciun jucător ieșean nu a fost chemat, de ani buni, la loturile naționale de juniori și că niciunul nu s-a impus în alte părți când au plecat de la Poli.

• Citește și E gata cu play-off-ul, atenție la retrogradare – Politehnica Iași nu mai are nici șanse matematice de a îndeplini obiectivul stabilit vara trecută

Câteva exemple, la întâmplare, din ultimii ani, când tinerii au avut și șansa faptului că echipele din primele trei ligi au fost obligate să se bazeze pe „underi”.

Diego Farcaș a devenit o constantă la USV, Vlad Ilie este rezervă la Liga a III-a, Ungurenașu s-a transformat doar într-un jucător de Miroslava, Aftanache demonstrează și la Bacău că e un jucător decent pentru mijlocul clasamentului eșalonului secund. Situația persistă și acum, „crema” juniorilor Politehnicii chinuindu-se în iarnă într-un meci amical cu o echipă de „județeană”, Tonmir, formată din amatori, unii trecuți de 40 de ani, dar și cu o echipă din fundul clasamentului Ligii a III-a, Aerostar Bacău, pe care nu au putut să o bată acasă!

Iar când îl vezi pe Ștefan Opriș, împrumutat de la U Cluj, cum a jucat la 18 ani la Poli în meciurile oficiale, decalajul dintre produsele „made in Iași” și cele din alte părți e limpede.

În trecut mai apăreau excepții

Exemplele vin însă și dinaintea promisiunilor neîndeplinite de reformare a activității juvenile. Promisiuni lansate acum cinci ani, când frâiele clubului au fost preluate de actuala echipă de conducere a Politehnicii, cu Cezar Honceriu în fruntea Centrului.

Dănuț Munteanu junior a eșuat în ligile inferioare, Danale, promovat și la Liga I, unde nu s-a impus, este, de ani buni, la echipe de Liga a III-a, Asăvoaei s-a lăsat de fotbal la 25 de ani, frații Tănasă, Andrei și Matei, cumpărați de FCSB în 2020, au ieșit din circuit (primul s-a lăsat de fotbal, al doilea a ajuns la Metalul Buzău, după ce nu s-a impus la Poli).

Totuși, în anii precedenți, au mai apărut câteva flori. Pășcăneanul Crețu, „preparat” inițial la LPS Iași și debutat de regretatul antrenor Ionuț Popa la Liga I, a fost și la națională și joacă și acum la Craiova. Apoi, Tîrnovanu e unul dintre cei mai buni portari ai țării, el evoluând și sub tricolor, iar Panțîru le-a demonstrat celor de la Poli că au greșit când nu l-au oprit și i-au forțat să-l cumpere de la Miroslava. Jucătorul de bandă stângă ajuns apoi la FCSB a clacat ulterior doar din cauza unor accidentări grave.

Nici Ionuț Popa, nici Andrei Cristea nu s-au născut la Iași

Hai să ne uităm și spre vârful clubului ai cărui ultimi trei președinți sunt ieșeni get-beget, Adrian Ambrosie, Ciprian Paraschiv și Florin Briaur, așa cum e și primarul Mihai Chirica.

Cel mai apreciat șef al clubului din ultimele decenii a fost bucureșteanul Florin Prunea, iar cel mai iubit antrenor de după 1989 a fost Ionuț Popa, care a fost născut în județul Timiș și a trăit mulți ani la Arad. De menționat că și cel mai longeviv tehnician ieșean de dinainte de 1989, Ilie Oană, născut în SUA, este legenda Petrolului.

• Citește și FOTBAL „Nu abandonăm corabia!”. Politehnica Iași nu aruncă prosopul și discută cu persoane interesate să investească la club

La jucători, cel mai important „actor” al Copoului de după 1989 a fost Andrei Cristea, care a fost născut și s-a format la Bacău. Acolo unde a debutat în prima ligă și legenda Iașului, regretatul Vasile Simionaș, care a învățat fotbal și s-a format la Roman, unde s-a mutat la patru ani. Și colegul lui „Simi” din linia mediană celebră a anilor 1970, Mihai Romilă II, dispărut și el, a fost născut la Huși și a ajuns la Poli după ce a mai jucat la Bîrlad și Sibiu. Iar printre numele legendare ale Politehnicii se numără și năsăudeanul Vasile Ianul.

Iașul nu e doar George Emil Palade, ci și Eminescu, Creangă, Alecsandri sau Cuza

Și în multe alte domenii, Iașul, care, pe lângă mari personalități locale, ca George Emil Palade, Emil Racoviță, Alexandru D. Xenopol, Alma Gluck, Daniel Pancu, toate consacrate în alte părți!, a avut șansa de a atrage valori din toată țara datorită trecutului glorios și a universităților, a obținut plusvaloare și grație „veneticilor”. Când spui Iași, spui Mihai Eminescu, spui Ion Creangă, spui Vasile Alecsandri, spui Alexandru Ioan Cuza, fără ca vreunul dintre aceștia să se fi născut sau să fi copilărit în Capitala Moldovei.

Astfel, e limpede că persoanele care consideră că profesionalismul și moralitatea sunt dependente doar de locul nașterii sau formării sunt într-o mare eroare și că Iașul nu ar fi căpătat aura nobiliară pe care o are doar datorită oamenilor născuți în acest oraș, mulți dintre ei de valoare. Probabil, dacă în Copou mai erau „străini” ca Ionuț Popa ori Andrei Cristea, Poli nu ajungea unde e acum…

În concluzie, important nu este ce scrie în certificatul de naștere, ci ceea ce faci acolo unde trăiești. Dacă ne referim la fotbal, ce faci pentru tine, dar și pentru club, pentru oraș.

Publicitate și alte recomandări video