Iașul se situează, în termeni absoluți, între primele patru județe ale țării, cu peste 8,1 miliarde lei contractate – o performanță remarcabilă la nivel național. Totuși, analiza per capita nu plasează județul în aceeași poziție privilegiată, semnalând nevoia unei interpretări mai nuanțate a datelor.

Cum am analizat datele

Pentru o interpretare corectă a analizei, se impun câteva precizări metodologice. Datele utilizate provin din platforma oficială MIPE, disponibilă la:
https://mfe.gov.ro/map2021/map.php?ds=

În demersul analitic au fost luate în considerare și prelucrate următoarele categorii de date:

1. Valoarea totală a tuturor proiectelor contractate, raportată la nivelul fiecărui județ.
2. Valoarea proiectelor din Programul Transport, raportată teritorial la nivel județean.
3. Valoarea totală a tuturor proiectelor raportată la numărul de locuitori (indicator per capita).
4. Valoarea proiectelor din Programul Transport raportată la numărul de locuitori.

Aceste seturi de date permit două niveluri de analiză:

• un nivel global, la scara județului, și
• un nivel particularizat, raportat la populația rezidentă, care reflectă mai fidel impactul investițiilor asupra comunităților locale.

Având în vedere că beneficiarii finali ai investițiilor sunt locuitorii, considerăm necesară includerea unei analize per capita, complementară celei generale, pentru a surprinde diferențele reale de intensitate a finanțării la nivel local. Rezultatele au fost reprezentate grafic, fiind evidențiate constant primele patru județe fruntașe și ultimele patru județe codașe pentru fiecare indicator analizat. Este important de menționat că analiza reflectă situația la un moment dat, respectiv 2 decembrie 2025, ceea ce înseamnă că evoluțiile ulterioare pot conduce la modificări semnificative ale clasamentelor.

Adrian Covăsnianu este expert în infrastructură mare, mobilitate urbană și planificare teritorială, membru fondator al asociației „Moldova Vrea Autostradă”, fost ministru secretar de stat în Ministerul Transporturilor

București: 28 de miliarde de lei absorbite. Clujul și Iașul, peste 8 miliarde

Prima reprezentare cartografică oferă o imagine de ansamblu asupra situației actuale a absorbției fondurilor de coeziune la nivel județean. Din Figură 1 se remarcă primele 4 județe, cu o capitală ce domină prin cele peste 28 miliarde de lei absorbite. Urmează județul Dolj cu peste 9 miliarde de lei alături de județele Cluj și Iași cu peste 8 miliarde de lei din toate programele europene disponibile în exercițiul bugetar 2021-2027. La celălalt capăt al clasamentului se regăsesc județele Călărași, cu aproximativ 1 miliard de lei, iar Ialomița, Giurgiu și Botoșani înregistrează niveluri reduse, sub 1 miliard de lei. Acestea conturează zona cu cea mai slabă performanță în absorbția fondurilor europene la acest moment.

În concluzie, analiza evidențiază un contrast teritorial pronunțat: județele care dispun de centre urbane mari și dinamice (Cluj-Napoca, Iași, Craiova și București) beneficiază structural de capacitate administrativă sporită, ecosisteme economice consolidate și acces mai rapid la expertiză tehnică. În schimb, județele periferice rămân în urmă, sugerând necesitatea unor intervenții direcționate pentru reducerea decalajelor regionale.

Situația prezentată în Tabel 1 în care toate județele sunt evidențiate, relevă că distribuția fondurilor nu reprezintă doar o simplă alocare financiară, ci funcționează ca o veritabilă „hartă” a capacității de dezvoltare și a potențialului regional. Această distribuție spațială exprimă în mod direct nivelul de pregătire instituțională, maturitatea administrativă și dinamica economică a fiecărei regiuni.

Pentru a obține o imagine mai nuanțată, analiza a continuat cu examinarea fondurilor atrase per capita – indicatorul care arată cât revine, în mod real, fiecărui locuitor. Conform datelor din Figură 2 Bucureștiul se menține detașat pe primul loc, cu peste 16.000 lei atrași per locuitor. Urmează județul Dolj, cu peste 15.000 lei per capita, în timp ce județul Gorj ocupă poziția a treia, apropiindu-se de 14.000 lei pe locuitor. Județul Brașov se plasează pe locul al patrulea, depășind pragul de 12.000 lei atrași per locuitor. În schimb, Iașul coboară până pe poziția a zecea în clasamentul celor 42 de județe analizate (Tabel 2) ceea ce sugerează o diferență semnificativă între performanța absolută și cea raportată la populație.

La baza clasamentului regăsim patru județe care au atras sub 4.000 lei per locuitor. Trei dintre acestea – Neamț, Vrancea și Botoșani – aparțin regiunii moldave, la care se adaugă județul Giurgiu. Aceste zone rămân vulnerabile, confirmând persistența unor decalaje structurale care necesită intervenții țintite și consolidări administrative.

Ca o concluzie putem aprecia că mesajul acestei reprezentări cartografice este unul puternic contrastant, respectiv că avem teritorii câștigătoare (la absorbție) în timp ce vaste teritorii (din nord-est și sud-est) sunt vulnerabile.

Transporturile… la control statistic teritorial

 O atenție specială se impune Programului Transport, prin intermediul căruia investițiile în infrastructura rutieră și feroviară capătă vizibilitate și consistență în profil teritorial. Chiar dacă datele disponibile reprezintă o imagine de moment – programul având în prezent un grad global de absorbție de puțin peste 30% – pot fi deja conturate câteva concluzii relevante.

Capitala continuă să domine și în cadrul acestui program, cumulând aproape 18 miliarde de lei atrași pentru proiecte majore de transport. Pe pozițiile următoare se situează județul Constanța, cu aproape 2,5 miliarde de lei, urmat de județele Mureș și Timiș, fiecare cu sub 0,8 miliarde de lei absorbite. La capătul clasamentului se regăsesc județele Caraș-Severin, Botoșani, Vâlcea și Satu Mare, care înregistrează niveluri extrem de reduse de atragere a fondurilor. Este important de subliniat că, din perspectivă statistică, 16 județe figurează în prezent cu absorbție zero. Această situație nu reflectă absența proiectelor, ci faptul că procedurile efective de atragere a fondurilor nu au fost încă declanșate la nivelul acestor investiții. Multe dintre proiecte se află deja în diferite stadii de maturizare – unele sunt contractate, altele se află chiar în plină execuție – însă nu au generat încă plăți eligibile care să fie raportate în sistemele oficiale de monitorizare.(Figură 3).

Polarizarea teritorială este influențată puternic de apartenența la coridoarele TEN-T, de prezența marilor proiecte, de proximitatea față de zona portuară și zone strategice de tranzit. În contrast, județele situate la periferia rețelelor europene de transport, cu proiecte tehnico-economic imature și cu o capacitate administrativă redusă, rămân vizibil în urmă.

În ceea ce privește performanța județelor din regiunea istorică moldavă, Galațiul se clasează pe locul 7, cu aproape 700 milioane lei absorbite. Județul Vaslui ocupă poziția 16, Iașul coboară până pe locul 21, iar Botoșani ajunge pe locul 25 (Tabel 3). Această distribuție reflectă o dinamică regională neuniformă și o diferență clară între județele conectate la proiecte majore și cele aflate în zone cu infrastructură insuficient valorificată.

La nivel de absorbție per capita (Figură 4), capitala își consolidează detașat prima poziție, depășind 10.000 lei per locuitor. Urmează județul Constanța, cu aproape 4.000 lei per locuitor, apoi Tulcea și Covasna, care completează plutonul județelor cu valori ridicate raportate la populație. La polul opus se află județe cu finanțări modeste, sub 100 lei per locuitor: Buzău (66 lei), Botoșani (22 lei), Vâlcea (14 lei) și Satu Mare (8 lei).

Este important de subliniat că, în anumite județe, nivelul real al investițiilor în infrastructură poate fi semnificativ mai ridicat decât indică absorbția raportată. Această diferență se datorează proiectelor finanțate prin PNRR, care nu sunt reflectate în statisticile Programului Transport. Exemple relevante sunt segmentele autostrăzii A7, precum și modernizările feroviare majore din vestul țării, ce vizează județele Timiș, Bihor și Cluj.

Pentru o imagine completă, Tabel 4 ne oferă informațiile complete în ceea ce privește absorbția în lei/locuitor. Observăm că Iașul, cu cei 89 lei per locuitor atrași până în prezent, se poziționează în zona mediană a clasamentului, confirmând o dinamică moderată în raport cu potențialul său demografic și economic.

De subliniat că, la nivelul lunii noiembrie 2025, gradul efectiv de absorbție al Programului Transport este unul modest, ceea ce sugerează că majoritatea proiectelor se află încă în faze intermediare de implementare, cu potențial semnificativ de creștere în anii următori.

România cu mai multe viteze

Analizând strict informațiile publice furnizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene privind absorbția actuală a fondurilor europene, devine evident că, pentru investițiile în infrastructura de transport, apartenența la coridoarele TEN-T oferă avantaje teritoriale semnificative județelor traversate de această infrastructură strategică.

În același timp, în ceea ce privește fondurile globale aferente coeziunii, se conturează diferențe clare între județele capabile să absoarbă eficient resursele disponibile și cele în care capacitatea administrativă limitată generează un comportament instituțional fragil, caracteristic unei organizări precare.

Totuși, această analiză merită aprofundată într-o manieră multidisciplinară, pentru a oferi răspunsuri argumentate la câteva întrebări esențiale:

1. Este politica de coeziune cu adevărat aliniată nevoilor reale ale comunităților românești?
2. Ghidurile de finanțare și metodologia de accesare au fost concepute astfel încât să sprijine și zonele mai puțin dezvoltate sau, dimpotrivă, au consolidat cu precădere arealele deja performante?
3. Gradul de absorbție este un indicator fidel al capacității administrative la nivel sub-național?

Dincolo de aceste interogații, concluzia generală este clară: România funcționează, în materie de absorbție, în mai multe viteze. Iar capacitatea administrativă se dovedește a fi unul dintre cei mai importanți indicatori ai performanței. Pentru viitoarele exerciții financiare multianuale este, așadar, necesară o abordare diferențiată, orientată către susținerea comunităților vulnerabilizate de lipsa conectivității și de absența unei poziționări avantajoase în raport cu marile coridoare de transport.

Politica de coeziune funcționează – dar nu funcționează uniform. România nu este un teritoriu omogen, iar datele arată că infrastructura, capacitatea administrativă și poziția geografică reprezintă factori decisivi în performanța fiecărui județ.

În mod particular, regiunea Moldovei rămâne vulnerabilă, iar Iașul nu este o excepție, ci mai degrabă un indicator clar al acestor vulnerabilități structurale. Fondurile europene continuă să fie principalul motor al modernizării regionale, însă modul în care sunt contractate și distribuite va determina, în mare măsură, dacă Iașul își va păstra rolul de locomotivă a Moldovei sau riscă, în ciuda rezultatelor absolute, să piardă din tracțiunea internă.

În paralel, Statul Român trebuie să susțină această politică investițională, complementară fondurilor europene, prin alocarea de resurse suplimentare. Pe lângă efortul firesc de cofinanțare a proiectelor, statul are responsabilitatea de a oferi perspective credibile de dezvoltare comunităților care nu se regăsesc pe coridoarele TEN-T sau în proximitatea acestora. Numai astfel se poate evita adâncirea decalajelor teritoriale și se poate asigura o dezvoltare coerentă, echilibrată și incluzivă.

Publicitate și alte recomandări video