Prof.dr. Radu Iliescu, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF), expert în farmacologie, a explicat pentru „Ziarul de Iași” că medicamentele rămân active și după data de expirare. Întocmai de aceea se insistă atât de mult pe campania reciclării lor: medicamentele expirate trebuie colectate corespunzător și nu aruncate la gunoi – pot afecta, direct sau indirect – plantele, animalele și chiar oamenii.

„Această preocupare, însuși conceptul de eliminare a lor prin circuite special desemnate, arată tocmai această preocupare a faptului că sunt inerte. Da, ele încă sunt active. De ce s-ar mai agita lumea să le aruncăm îngrijit dacă ele nu ar mai fi active?”, a explicat prof.dr. Radu Iliescu.

Cum se stabilește data de expirare a medicamentelor?

Specialistul a explicat cum se stabilește data de expirare a medicamentelor. Până în anii ’80, spune acesta, nu existau reguli ferme, însă de atunci organismul de reglementare FDA din SUA (Food and Drug Administration) a impus o dată de expirare pentru fiecare medicament. Ce înseamnă data de expirare? Prof.dr. Radu Iliescu explică faptul că aceasta este garanția științific testată a companiei producătoare că substanța activă din medicamentul respectiv își păstrează proprietățile în limitele în care au fost aprobate inițial. Și, mai mult, că își va păstra și forma finală – adică va rămâne pastilă, tabletă, sirop / lichid etc. Practic, că medicamentul va arăta la fel și va avea aceleași efecte ca în momentul în care a fost produs.

• Citiți și: Se testează peste 1.000 de medicamente noi: cum arată revoluția în domeniul farmaceutic

„De regulă datele de expirare variază între 1 și 5 ani, dar nu depășesc 5 ani. Nu depășesc 5 ani din două motive: în primul rând este vorba de măsurarea concentrației substanței active, în forma în care a fost aprobată. Aceasta va fi eliberată după administrare în organism; până la data expirării, acea cantitate va rămâne la aceleași valori în pastilă și va produce aceleași efecte intrând în corpul uman. Apoi se ne uităm la păstrarea integrității formulării farmaceutice: degeaba ai o tabletă care conține tot atât paracetamol activ peste 5 ani, dacă e sfărâmată”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.

Pentru a se determina cum va arăta o pastilă peste cinci ani, explică specialistul, aceasta nu e păstrată într-o cămară în țipla livrată din farmacie. Sunt o serie de teste de îmbătrânire accelerată care se fac în laborator, simulând condițiile standard de depozitare, și apoi se observă produsul final după această perioadă.

„Nu face nimeni studii de eficacitate în care să le dai la oameni paracetamol de o lună, de trei luni, de șase luni sau de cinci ani. Aceste studii nu sunt clinice, sunt în laborator, măsoară concentrația, rata de solubilitate în aceleași condiții ca în stomac. Dacă se schimbă ceva, este o problemă – nu vrei să se difuzeze nici mai repede, nici mai târziu, ai un anumit set de valori ale variabilelor. Dacă o aspirină se dizolvă mai repede de zece ori în stomac este foarte posibil ca substanța activă să funcționeze apoi altfel. Practic, data de expirare a unui medicament este nivelul minim de garanție al producătorului că medicamentul funcționează exact așa cum a fost aprobat”, a mai punctat prof.dr. Radu Iliescu.

O aspirină veche de 20 de ani nu va fi toxică

Prorectorul UMF spune că medicamentele care sunt depozitate pe termen lung în casă nu vor avea un risc major asupra organismului. O aspirină care este depozitată 10 – 20 de ani, chiar dacă nu va fi ținută în condiții optime, nu se va transforma apoi în otravă. Problema cu stocarea pe termen lung, spune prof.dr. Radu Iliescu, este că substanța activă se degradează, nu va mai avea același efect.

„Sunt studiate aceste efecte înainte de punerea pe piață: nu există medicamente care, suferind o oxidare, că sunt expuse la aer sau la lumină, etc. să devină otravă. Aceste modificări spontane, nu cele artificiale în care sunt făcute combinații cu diverși alți compuși, sunt reacții predictibile, iar toxicitatea este verificată”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Și atunci, dacă medicamentele sunt atât de stabile, de ce nu au o dată de expirare mai mare de cinci ani? Prorectorul spune că ele trebuie depozitate în anumite condiții, la temperatura camerei, în locuri uscate și răcoroase, iar testările de stabilitate sunt făcute pentru condițiile ideale. Nu stă nimeni, explică prof.dr. Radu Iliescu, să le expună la 37 de grade, să le lase câteva luni în soare, apoi la umbră, sau să fie simulate condițiile dintr-o pungă de medicamente purtată ani la rândul prin concedii. Deși în condiții ideale, chiar și la 10 ani de la fabricare unele medicamente pot avea același efect, producătorii nu pot să își ia astfel de angajamente, fiindcă nu pot ști cum vor fi depozitate în perioada aceasta.

Luăm medicamente expirate?

„Acum, dacă ne punem întrebarea dacă să le luăm după data de expirare, răspunsul este unul complex. Dar gândiți-vă în felul următor – ouă expirate de acum trei zile mâncați? E fix aceeași întrebare. Dacă spargi un ou după trei zile, vezi că e gălbenușul intact, că nu miroase, că arată la fel, îl mănânci sau nu? Exact așa este și la medicament, diferența este că de la oul stricat poți să mori, dar de la medicamentul stricat nu – doar nu își va face efectul. Șansa să mori de la un parizer stricat este infinit mai mare decât de la un medicament. Degradarea nu produce compuși toxici, ci pierderea cantității substanței active”, a explicat prof.dr. Radu Iliescu.

Întrebarea dacă luăm sau nu medicamente expirate ține și de tipul medicamentului, explică prorectorul. Dacă este o pastilă simplă, pentru o durere de cap, șansele sunt să te doară capul în continuare dacă pastila nu mai este la fel de eficientă. Dar dacă este vorba de pastile prin care este ținută sub control fibrilația atrială sau hipertensiunea, iar dacă o cutie este expirată de trei-cinci ani și concentrația de substanță activă a scăzut, crește riscul unor probleme cardiovasculare. Astfel, atunci apar riscuri reale.

„Expirarea medicamentelor înseamnă scăderea progresivă a substanței active și nu generare de compuși toxici care te omoară. Dacă medicamentul a expirat pe 24 ianuarie și întrebarea este dacă pe 25 poți să îl iei, cu toată onestitatea – da, pe 25 poți să îl iei. Fiindcă acel medicament poate e produs în America, unde 25 ianuarie vine cu 12 ore mai devreme. Este irelevant, ține de viteza cu care reacțiile chimice care duc la degradarea și pierderea substanțelor active – viteză care este extraordinar de lentă. Nu se întâmplă ca la carne și la proliferarea bacteriilor, unde procesele pot avea loc de la o zi la alta”, a mai spus prof.dr. Radu Iliescu.

Studii în America arată viabilitatea medicamentelor și la 10 ani după producție

Problema pentru consumatorii generici de medicamente este ușor de rezolvat, spune prorectorul. Întrebarea care se pune este însă din punct de vedere economic și financiar: pentru depozitele strategice ale statului. Prof.dr. Radu Iliescu oferă exemplul din 1986, din SUA, când Departamentul Apărării a cerut FDA o clarificare asupra duratei de viață a medicamentelor. Aceștia au constatat că înlocuirea periodică a rezervelor strategice de medicamente aveau costuri de peste 300 de milioane de dolari: antibiotice, medicamente anti-antrax, pastile de iod etc.

„Atunci a fost realizat un studiu care a arătat, pe circa 200 de medicamente de la Departamentul Apărării, că la 5 ani după data de expirare, din punct de vedere al concentrației de substanțe active și al formulei medicamentoase, erau în continuare bune. Studiul a mai fost continuat doar până în 2006, care arăta că eficiența unora dintre acele medicamente este de cel puțin 10 ani peste ce scria pe cutie de către producător”, a punctat prof.dr. Radu Iliescu.

• Citiți și: Ce medicamente te pot lăsa fără permis de conducere?

Studii suplimentare n-au mai fost realizate în domeniu și pentru că nu ar fi fost neapărat în sprijinul producătorilor de medicamente, dar și pentru că ar fi impus reglementări și studii superioare. Iar prorectorul a punctat că studiile care să demonstreze stabilitatea pe termen lung, dincolo de 5 ani, până la 15 ani, spre exemplu, sunt foarte, foarte costisitoare. „Practic, nici nu merită să le faci și mai bine vinzi medicamentul nou mai ieftin. Dar dacă vorbim de pastilele de iod, de stocuri strategice, ne uităm la iodura de potasiu care este extraordinar de stabilă și care va rezista ani întregi fără probleme”, a conchis prof.dr. Radu Iliescu.

Publicitate și alte recomandări video