ANALIZĂ ZDI: Cheltuiala cu salariile a crescut, „veniturile europene” au scăzut. Iată cifrele eficienței de la vârful județului! Comparații cu alte județe

Bihorul a reușit și anul trecut să aibă venituri de peste un miliard de lei la venituri, chiar de 1,24 miliarde. A fost singura administrație de județ cu atât de mulți bani. Jumătate din sumă o reprezintă subvențiile de la bugetul de stat, județul condus până de curând de Ilie Bolojan reușind să atragă de două ori mai mult decât Aradul și Prahova și de patru ori mai mult decât Iașul (152,7 milioane de lei).

Banii europeni sunt de asemenea o sursă importantă de venit, iar Bihorul și-a adjudecat peste 166 milioane de lei, mai puțin însă decât Sălajul și Galațiul. Este vorba de prefinanțări și de decontarea plăților pentru proiecte din exercițiul financiar 2014-2020/2023. La acest capitol, Consiliul Județean Iași apare în Situația centralizată a veniturilor și cheltuielilor realizată de Ministerul Finanțelor pe 2024 cu ceva mai mult de 6 milioane de lei.

Mai mulți bani la Iași, dar mai puțini decât avansul altor județe

Deși, la rândul lui, Consiliul Județean Iași a avut venituri cu 50 de milioane mai mari decât în 2023 (763 de milioane de lei, mai precis), a încheiat anul trecut cu un loc mai jos, după Bihor, Prahova, Cluj și Ilfov. După CJ Iași urmează Galați și Suceava. De notat că în ultimul Top 10, cel de la coada clasamentului veniturilor, nu se află nicio administrație de județ din Moldova.

Bihorul și Prahova conduc și clasamentul cheltuielilor, unde pe locul 3, în locul Clujului, urcă CJ Suceava. Clujenii coboară sub Iași (care a cheltuit 783 de milioane de lei), dar asta pentru că au încheiat anul trecut cu un excedent de peste 116 milioane de lei, potrivit execuției bugetare raportată Ministerului Finanțelor Publice.

Jumătate din administrațiile județene nu au cheltuit toți banii din buget

Datele obținute de Ziarul de Iași arată că veniturile nu sunt egale cu cheltuielile. Jumătate din administrațiile județene au încheiat anul trecut pe plus, mai multe decât în 2023, când una din trei reușise această performanță. În 2024, un excedent mai mare decât Clujul (116 milioane) a raportat Galațiul (156 de milioane de lei).

În schimb, CJ Suceava a cheltuit cu 122 de milioane mai mult decât a avut în buget. Și Bihorul s-a întins mai mult decât veniturile, cu 29,5 milioane de lei, în vreme ce Consiliul Județean Iași a cheltuit 20 de milioane peste veniturile de anul trecut.

Pe cap de locuitor, Iașul coboară în subsolul clasamentului: 771 lei la capitolul venituri, după Argeș și Timiș (aprox. 840 lei) și înaintea CJ Bacău, Dolj, Brașov și Teleorman, ultimele două încheind clasamentul cu 735 lei/cap loc.

La celălalt capăt se află Sălajul și Bihorul, cu peste 2000 de lei fiecare, urmate de Consiliul Județean Ilfov, cu venituri de 1536 lei/loc. Prezența CJ Sălaj pe primul loc este explicată prin fondurile europene plătite sau rambursate pe tot parcursul anului trecut (186 de milioane de lei), care înseamnă peste o treime din totalul veniturilor la buget.

Scumpul personal de la Consiliul Județean

Consiliul Județean Iași rămâne primul la capitolul cheltuielilor de personal, pe care îl domină autoritar: 251,5 milioane de lei, cu 18,5% mai mare decât în 2023. După Iași vin, la fel ca în anul precedent, Timiș (209 milioane de lei) și Prahova (200 de milioane). La Cluj, cheltuielile de personal au fost de 172,8 milioane de lei, Bihorul a fost ca de obicei mai chibzuit, 104,3 milioane, iar cel mai puțin a cheltuit Bistrița-Năsăud (la fel ca în 2023), 58 de milioane pentru personalul propriu.

De altfel, Bistrița-Năsăud e pe locul al treilea la raportul cheltuielilor de personal în venituri (13,8 la sută), după Bihor, care alocă personalului propriu doar 8,4 la sută din veniturile la buget, și Arad (12,6 la sută). Iașul a alocat anul trecut 33 la sută, cu trei procente în plus față de anul precedent. Vasluiul a plătit cea mai mare cotă din buget la acest capitol, 43,5 la sută, în timp ce Consiliul Județean Timiș s-a oprit la 32,77 la sută, iar CJ Cluj, la 20,45 la sută.

Fonduri europene, dar puține

În ce privește investițiile pe bani europeni (inclusiv PNRR), Iașul nu a mai reușit performanța din 2023, când a fost în Top 10, cu 205 milioane de lei. Acum, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor și obținute de Ziarul de Iași, Consiliul Județean a prins ultimul „Top 10”, de la coadă, cu doar 26,5 milioane de lei. Deși înaintea CJ Timiș (19,6 milioane de lei) și a CJ Brașov (13,1 milioane), administrația județului e departe de liderul incontestabil, CJ Bihor (658 de milioane), și de Cluj (180 de milioane de lei).

Publicitate și alte recomandări video