anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Anders Behring Breivik cere să fe eliberat la zece ani de la măcelul de pe Insula Utøya

GALERIE
Anders Behring Breivik
  • Anders Behring Breivik
- +

Extremistul de de dreapta Anders Behring Breivik pledează marţi, la zece ani după ce a ucis 77 de oameni în Norvegia, în favoarea unei eliberări, o cerere sortită eşecului, dar susceptibilă să-i servească drept tribună politică, spre marea nemulţumire a victimelor, relatează AFP.

Justiţia norvegiană urmează să examineze, într-o procedură delocalizată - din motive de securtate - într-un gimnaziu al Închisorii Skien, în care este încarcerat, cererea de eliberare condiţionată depusă de către Breivik, condamnat în 2012 la 21 de ani de închisoare, cu posibilitatea prelungrii pedepsei.

La 22 iulie 2011, extremistul de dreapta a detonat, mai întâi, o bombă lângă sediul Guvernului, la Oslo, omorând opt oameni, iar apoi a ucis alţi 66 de oameni, majoritatea adolescenţi, deschizând focul asupra unei tabere de vară a Tineretului Laburist, pe Insula Utøya. Atacatorul, în prezent în vârstă de 42 de ani, le reproşa victimelor sale multiculturalismul.

”La fel ca în orice alt stat de drept, un condamnat are dreptul să ceară să fie eliberat condiţionat, iar Breivik a decis să folosească acest drept”, a declarat AFP avocatul său, Øystein Storrvik. Pedeapsa la care a fost condamnat - o formă de retenţie în siguranţă care poate fi prelungită pe termen nedeterminat atât timp cât va fi considerat un risc pentru societate - a fost însoţită de o perioadă minimă de zece ani, maximum prevăzut de lege la acea vreme.

Într-o ţară care nu a cunoscut o crimă atât de violentă de la al Doilea Război Mondial, cererea de eliberare condiţionată nu are, potrvit opiniei generale, nicio şansă de izbândă.

”El nu a devenit mai puţin extremist din punct de vedere ideologic”, subliniază Tore Bjørgo, directorul Centrului de Cercetare a Extremismului de Dreapta (C-REX) de la Universitatea din Oslo. ”El se prezintă acum ca naţional-socialist şi chiar dacă spune că, în ceea ce-l priveşte, lupta armată este o fază care aparţine trecutului, nu s-a distanţat în niciun fel de atacul în masă pe care l-a comis şi îl consideră întru totul legitim”, declară el.

În sălille de judecată sau în scrisori, adresate AFP, Breivik a declarat în trecut că renunţă la violenţă. În 2016, într-un proces împotriva statului în semn de protest faţă de izolarea sa carcerală, el a îndrăznit să se compare cu Nelson Mandela, care a trecut de la lupta armată la lupta politică.

Însă extremistul, care şi-a executat unele victime cu un glonţ în cap, nu şi-a exprimat remuşcări credibile. Prin salutul hitlerist şi digresiuni pseudo-ideologice, el a încercat, din contră, să-şi deturneze fiecare apariţie în scopuri de propagandă, în conformitate cu ceea ce profesa în ”manifestul” pe care l-a difuzat înainte să treacă la fapte.

Fiecare proces nou, prin zgomotul său, este trăit dureros de către rudele victmelor. Înainte de această nouă procedură judiciară, grupul de susţinerea familiilor a anunţat că ”încurajează să se dea cât mai puţină posibil atenţie teroristului şi mesajului acestuia”.

”Orice menţionare a acestui dosar în general şi a terorismului în particular este o mare povară pentru supravieţuitori, părinţi şi toţi cei care au fost afectaţi de atacuri teroriste în Norvegia”, subliniază el. Atacurile din 2011 au inspirat alte atentate, între care şi cel de la Christchurch, în Noua Zeelandă, în 2019, dar şi planuri de atentat în întreaga lume.

În pofida caracterului excepţional al crimelor acestuia, Norvegia îl tratează pe Breivik ca pe orice alt deţinut. În 2016, Breivik, care dispune în închsoare de trei celule, de un televizor cu DVD, o consolă de jocuri şi de o maşină de scris, a reuşit să obţină o condamnare a statului cu privire la un tratament ”inunam” şi ”degradant”, dn cauza menţinerii sale la distanţă de alţi deţinuţi.

Această hotărâre a fost invalidată în apel. ”Procesul şi felul în care a avut loc”, declară Tore Bjørgo de la C-REX, ”este într-un fel o victorie a statului de drept împotriva teroristului Breivik”, care voia să-l distrugă.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Metamorfozele lui Eugenides

Codrin Liviu CUȚITARU

Metamorfozele lui Eugenides

Deşi unii comentatori vorbesc despre o „moarte” a postmodernismului american - prin revenirea romanului recent la epic, la poveste -, în realitate nu asistăm acum decît la remodelarea vechilor structuri moştenite de la Barth sau Hassan şi la reconsiderarea funcţiilor esenţiale ale ficţiunii. Reabilitarea instrumentarului epic reprezintă contribuţia estetică a „generaţiei următoare”, în interiorul căreia strălucesc deja Jeffrey Eugenides (laureat al Premiului Pulitzer în 2003) şi Jonathan Franzen (distins cu National Book Award în 2001). 

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.