Pentru a diminua această “evoluție”, este necesar ca pacienții să urmeze tratamentul antibiotic doar după efectuarea unui consult de specialitate, însoțit deinvestigații clinico-biologice și imagistice de specialitate.

DOAR INFECȚIILE BACTERIENE SUNT TRATATE CU ANTIBIOTICE, NU ȘI CELE VIRALE!!!, conform indicațiilor medicului de familie sau specialist.

Stabilirea unei conduite terapeutice corecte, investigațiile clinico-biologice și imagistice, alături de o anamneză foarte riguroasă, cunoașterea antecedentelor personale patologice și a medicației de fond a fiecărui pacient în parte, și totodată trebuie să știm și reacțiile adverse pe care le poate da fiecare clasă de antibiotice în parte.

Dintre cele mai importante reacții adverse la antibioticoterapie menționăm:

      1. Șocul anafilactic:

• este cea mai gravă reacție adversă post-medicamentoasă;
• apariția șocului anafilactic reprezintă o contraindicație absolută pentru utilizarea antibioticoterapiei.

       2.  Manifestări cutanate

• cel mai frecvent apar erupții de tip urticarian, angioedem, anafilaxie, exantem maculopapular, boala serului, Sindrom Lyell, Sindrom Stevens-Johnson;
• purpură veziculară - leziuni cutanate infiltrate, polimorfe, uneori necrotice, cu aspect histologic de vasculită leucocitoclastică;
• eritem pigmentat fix;
• pustuloză exantematică acută generalizată - apariția la mai puțin de 2 zile de la inițierea antibioticoterapiei de pustule sterile inițial la nivelul feței în context febril;
• exantem sau eritrodermie descuamativă;
• rash morbiliform nespecific;
• eczemă de contact la personalul medical ce manipulează antibiotice;
• durere, eritem, indurație și chiar necroză în cazul administrării antibioticelor subcutanat;
• flebită - în cazul în care se administrează antibioticul insuficient diluat sau foarte acid.

       3. Manifestări neurologice (la nivelul SNC)

• halucinații, vertij, convulsii, comă;
• tulburări neurosenzoriale, confuzie;
• vertij;
• insomnie, tulburări vizuale, fotofobie, tulburări de acomodare;
• hipertensiune intracraniană;
• ototoxicitate.

       4. Manifestări renale

• nefropatie imunoalergică;
• nefrotoxicitate;
• insuficiență renală ( doza trebuie ajustată în funcție de clearence-ul de creatinină ).

       5. Manifestări pulmonare

• Pneumopatia interstițială imunoalergică acută și subacută: pacientul prezintă febră, tuse, dispnee și infiltrate bilaterale.      

       6. Manifestări hematologice și tulburări de coagulare

• citopenii hematologice (leucopenii, trombocitopenii, anemii);
• eritroblastopenie;
• anemie hemolitică;
• anemie hemolitică tardivă;
• anemie megaloblastică;
• trombopatie.

       7. Manifestări digestive

• esofagita ulcerativă;
• greață, vărsături;
• diaree motrice sau funcțională;
• diaree datorată dezechilibrării microbiotei intestinale;
• colonizarea digestivă sau suprainfecția cu bacterii rezistente la antibiotic sau cu fungi.

      8. Manifestări hepatice

În timpul tratamentului, pacienții pot prezenta manifestări ușoare ( creșteri tranzitorii ale transaminazelor serice ), dar și simptome severe corelate cu insuficiența hepatică.

• Hepatită colestatică de hipersensibilitate;
• Hepatită citolitică severă;
• Hepatite colestatice;
• Hepatite citolitice;
• Hiperbilirubinemie.

       9. Manifestări reumatologice sau musculoscheletice

• artralgii, mialgii, artrite;
• tendinopatie, ruptură de tendon Achilian;
• miozită.

      10. Manifestări cardiace

• prelungirea segmentului QT;
• aport crescut de Na, cu agravarea unei insuficiențe cardiace;
• tulburări de ritm cardiac ( utilizarea anumitor antibiotice impune verificarea modului de acțiune a medicației cronice - dacă prelungesc intervalul QT ).

      11. Manifestări osoase

Apar anomalii osoase sau dentare, colorarea gălbui-brună a dinților și/sau hipoplazia smalțului dentar atunci când ciclinele sunt administrate în sarcină sau la copilul sub vârsta de 8 ani.

În concluzie trebuie să avem mare grijă când, în ce doze și pe ce perioadă de timp luăm un tratament antibiotic. Acesta trebuie recomandat de către medicul de familie sau specialist după o anamneză foarte riguros efectuată și după investigații clinico-biologice și/sau imagistice de specialitate. Pacientul trebuie monitorizat îndeaproape pe perioada administrării tratamentului pentru a putea interveni în cazul în care apare o reacție adversă ulterioară.

Șef lucrări Dr. Florin Roșu

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sf. Parascheva” Iași

Medic primar ATI