NeurogastRO 2024 oferă o platformă esențială pentru schimbul de cunoștințe

Pe parcursul celor trei zile, programul va include reuniuni multidisciplinare axate pe tulburările gastrointestinale funcționale și de motilitate, precum și cursuri practice despre tehnici moderne de diagnostic, cum ar fi impedant-pHmetria și manometria de înaltă rezoluție. Alte teme de interes vor aborda durerea digestivă, microbiota intestinală, rolul dietei, noile metode de diagnostic și tratament al tulburărilor digestive, precum și utilizarea endoscopiei în neurogastroenterologie. NeurogastRO 2024 oferă astfel o platformă esențială pentru schimbul de cunoștințe și inovații în acest domeniu medical complex.

„Congresul Național de Neurogastroenterologie, organizat bienal, are scopul de a oferi o platformă eficientă și relevantă pentru abordarea celor mai importante subiecte din acest domeniu. Într-un context medical încărcat de numeroase manifestări științifice, ne dorim ca acest eveniment să fie concentrat pe teme esențiale și soluții practice pentru gestionarea afecțiunilor funcționale gastrointestinale. Aceste afecțiuni includ dispepsia, sindromul de intestin iritabil, tulburările motorii esofagiene, boala de reflux gastroesofagian, constipația și diareea, probleme care afectează semnificativ calitatea vieții pacienților. Un element de noutate este accentul pus pe tehnicile moderne de diagnostic, cum ar fi manometria de înaltă rezoluție, impedanța-pHmetria și analiza microbiotei intestinale. Aceste metode permit o înțelegere mai profundă a mecanismelor acestor afecțiuni și oferă posibilități mai precise de investigare. La Institutul de Gastroenterologie, dispunem acum de astfel de tehnologii avansate, care, deși nu sunt încă utilizate curent, pot fi integrate în practica uzuală. Este important ca pacienții să înțeleagă că aceste simptome, adesea persistente și supărătoare, necesită o evaluare adecvată pentru a identifica cauzele și a personaliza tratamentul”, a precizat Prof. Dr. Vasile L. DRUG, medic primar endoscopie – gastroenterologie și totodată co-președinte NeurogastRO2024.

Studiile arată că modificările produse de antibiotice la nivelul intestinului nu sunt temporare

Prof. Univ. Dr. Egidia Gabriela Miftod, șefă de secție la clinica de boli infecţioase, a abordat în cadrul prezentării sale implicațiile antibioticelor asupra microbiotei intestinale și asupra resistomului. Principalul mesaj transmis a fost că, atunci când se aleg antibiotice, deoarece studiile arată că modificările produse de antibiotice la nivelul intestinului nu sunt temporare, ci persistă pe termen lung și pot chiar să se agraveze. De asemenea, a subliniat importanța monitorizării genelor de rezistență, care pot suferi modificări și amplificări, iar acest aspect reprezintă un semnal de alarmă privind posibilitățile de limitare a rezistenței la antibiotice. Aceasta spune că, în contextul actual, suntem într-o mare dilemă, fiind adesea în fața riscului de a nu dispune de antibiotice adecvate pentru tratamentele pacienților. De aceea, este esențial să limităm utilizarea antibioticelor, mai ales că, pe durata pandemiei, administrarea acestora a fost adesea făcută fără discernământ. Un exemplu concret menționat a fost azitromicina, care are efecte dăunătoare asupra microbiotei intestinale și asupra microbilor benefici sănătății noastre. Totuși, aceasta nu este singura problemă, iar utilizarea altor antibiotice nu trebuie neglijată.

Perturbările din intestin pot persista timp de un an

Medicul subliniază că există diferențe semnificative între impactul antibioticelor asupra adulților și copiiilor. Conform studiilor, deși nu s-au realizat încă suficiente determinări în acest sens, datele din literatură, inclusiv cele mai recente, indică faptul că pe termen lung există perturbări mari și progresive. Unele efecte se mai ameliorează după întreruperea tratamentului cu antibiotice, dar altele rămân, uneori chiar se amplifică. La copii, perioada de recuperare este mai scurtă, în timp ce la adulți poate dura până la un an. Astfel, perturbările din intestin pot persista timp de un an, iar dacă în această perioadă survine o investigație invazivă care ar permite bacteriilor să pătrundă în circulația sanguină, sau o imunodepresie care ar facilita acest proces, microbiota deja rezistentă ar putea complica tratamentele, punând pacientul într-o situație dificilă.

„Antibioticele nu trebuie administrate <<după ureche>>, ci doar la recomandarea unui specialist care știe exact ce face. Nu oricine poate prescrie antibiotice, deoarece este vorba despre o adevărată specialitate. Desigur, medicii de familie și alți medici pot prescrie antibiotice pentru afecțiuni mai ușoare sau infecții mai puțin grave, dar acest lucru nu poate fi extins la toate categoriile de medici. Prescrierea antibioticelor presupune cunoștințe aprofundate și o abordare științifică. Aceasta implică realizarea unor scheme terapeutice adecvate care să minimizeze impactul asupra organismului, asigurând, în același timp, eficiență maximă în tratament”, a explicat medicul.

Prof. univ. Ddr. Egidia Gabriela Miftode subliniază că ordinul emis de Ministerul Sănătății, care prevede administrarea și eliberarea antibioticelor doar pentru 48 de ore, trebuie analizat cu atenție. Deși antibioticele sunt eliberate pentru 48 de ore, dacă, de exemplu, se administrează inițial un antibiotic cu spectru larg și ulterior se schimbă cu altul, există riscul unor efecte negative asupra microbiotei intestinale. Astfel, această practică nu ar trebui realizată fără o evaluare atentă. Medicul recomandă ca pacienții să solicite părerea unui specialist înainte de a lua un antibiotic din grupa celor autorizate. De asemenea, ar fi util ca aceștia să se adreseze unui serviciu de urgență, cum ar fi cel de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, deschis permanent, pentru a întreba dacă antibioticul recomandat este adecvat, limitând astfel utilizarea excesivă a antibioticelor pe scară largă.

Sindromul colonului iritabil comorbid cu sindromul post-Covid în era Sindemică

„Sindromul intestinului iritabil poate coexista cu sindromul post-COVID, iar în paralel, pacientul poate prezenta și boala hepatică asociată disfuncției metabolice (Metabolic Dysfunction-Associated Fatty Liver Disease, cunoscută anterior ca „ficat gras”). Această afecțiune hepatică este considerată manifestarea specifică a sindromului cardiometabolic, asociată cu obezitatea excesivă și disfuncțională.  Sindromul cardiometabolic, la rândul său, poate evolua nu doar către afecțiuni cardiovasculare, ci și spre complicații cardiorenale. Aceste corelații au dus la identificarea unui nou concept integrator, respectiv sindromul Cardio-Renal-Metabolic (CaReMe), care reflectă interdependențele dintre aceste sisteme. În acest context, se constată că pacienții cu obezitate excesivă și disfuncțională prezintă o prevalență ridicată (51%) a sindromului intestinului iritabil. Acest lucru este accentuat de mecanisme patofiziologice asociate sindromului post-COVID, cum ar fi creșterea permeabilității intestinale și inflamația sistemică de grad redus. Aceste procese contribuie la dezvoltarea și agravarea sindromului Cardio-Renal-Metabolic. Astfel, abordarea pacientului cu această complexitate patologică necesită implicarea unei echipe multidisciplinare, care să includă nu doar gastroenterologi și medici de medicină generală, ci și specialiști în cardiologie, nefrologie, medicină de familie și psihologie. Această colaborare este esențială pentru gestionarea manifestărilor clinice cardiovasculare, renale și metabolice, precum și a celor gastrointestinale, pentru a oferi pacientului un tratament integrat și personalizat”, a declarat Alexandru Babin, catedra medicinei de familie.

Citește și: 

• Una din cele mai chinuitoare boli poate fi tratată în premieră la Iași. Bolnavul are scurgeri constante de puroi prin piele
• Cum să ținem post fără probleme digestive? Ce alimente ne recomandă medicul ieșean Diana Cimpoeșu în această perioadă?

Publicitate și alte recomandări video