Așadar, să începem cu domeniul intern: coaliția la putere va fi capabilă să depășească momentul schimbării de ștafetă, programat în mai. Cu alte cuvinte, PNL va ceda pașnic către PSD funcția de prim-ministru, cele două partide urmând să se înțeleagă în final și asupra redistribuirii portofoliilor în guvern. Desigur, România are o tradiție îngrijorătoare în privința funcționării coalițiilor guvernamentale, iar astăzi nu ducem lipsă de voci care să prevestească sfârșitul celei de față. Totuși, presiunea mediului extern, în special a celui de securitate, este enormă. Ei i se adaugă, foarte probabil, și cea rezultată din prelungirea dosarului Schengen - o criză politică ar fi extrem de riscantă. În fine, intervin și factorii interni cunoscuți, în special presiunile economice, tentația fondurilor europene (PNRR), riscul ca electoratul să sancționeze partidul care ar pune capăt colaborării și, în fine, lipsa unei alternative realiste de guvernare.

În planul politicilor guvernamentale, probabil că vom asista la o intensificare a intervenționismului etatic - oricum, triumfător pe fondul pandemiei COVID-19 și, ulterior, al războiului din Ucraina. Guvernul va fi nevoit (de fapt, „guvernele vor fi nevoite”, dacă se produce rotația) să ia măsuri de combatere a deficitului bugetar, dar e greu de crezut că ele vor fi convingătoare, în an preelectoral și cu PSD la cârma coaliției. Vom avea parte de o luptă surdă în interiorul majorității guvernamentale, cu mari eforturi ale PSD de a-și proteja două dintre grupurile cheie din electorat (pensionari, angajați în sectorul public).

Balanța de putere între partide se va modifica, evident, dar nu ar trebui să ne așteptăm la bulversări, exceptând cazul izbucnirii unor mari conflicte interne. AUR ar trebui să crească lent, dar sigur, iar cele două mari partide din coaliție vor scădea în popularitate, decontând guvernarea. USR ar putea intra într-o fază de turbulențe, pentru că este evident că nu a reușit să se impună ca alternativă de guvernare. (Desigur, a avut și neșansa izbucnirii războiului, care a influențat mult tiparul de  preocupări al alegătorilor.) Popularitatea președintelui Iohannis  va scădea, în mod normal, iar autoritatea sa asupra coaliției se va diminua considerabil după preluarea de către PSD a funcției de premier. Toate aceste anticipări sunt „conservatoare”, în sensul că au la bază presupunerea că nu vor apărea perturbări economice și sociale majore.

Anul 2023 ar trebui să ne ofere și două-trei nume de posibili candidați la președinție, chiar dacă nu este de așteptat ca partidele importante să ia decizii ferme în acest sens. Numele domnului Mircea Geoană va continua să figureze între favoriți, chiar dacă poziția sa oficială îl va împiedica să-și declare eventualele ambiții. Vom avea parte de o lămurire în privința candidatului AUR și, foarte probabil, a candidatului PNL. În acest din urmă caz, domnul Nicolae Ciucă va rămâne șef de partid și după părăsirea fotoliului de prim-ministru, pentru că o nouă competiție la vârf ar fi devastatoare, iar aceasta îl va propulsa aproape automat în postura de candidat la prezidențiale. Nu vom avea, însă, noutăți majore din taberele PSD și USR. Pe de altă parte, dacă raportul de forțe din sondaje se va menține, domnul Marcel Ciolacu va putea să-și aleagă fără probleme poziția în cadrul PSD, în sensul că nu va fi presat să intre în cursă, dacă nu și-o dorește.

În planul integrării europene, este de așteptat ca, pe parcursul acestui an, România să își vadă satisfăcute ambițiile de accedere în spațiul Schengen, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2024. Din nou, în lipsa unor evenimente neașteptate, ultimele obstacole vor fi eliminate, iar procesul instituțional și politic se va derula fără tensiunile ce ne-au afectat la sfârșitul anului trecut. Odată atins acest obiectiv, guvernanții vor începe să vorbească de următorul - aderarea la zona euro. Evident că va trece mult timp până ce România va fi pregătită în acea direcție, dar un proiect de acest gen poate legitima eventuale măsuri economice nepopulare. În mai mică măsură, pentru că efectul electoral nu poate fi foarte mare, autoritățile vor face referire la aderarea țării noastre la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), proces care se va derula, probabil, pe întreg parcursul acestui an.