Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 17

Profesorul Mohamed I. Elmasry spune că obiceiurile zilnice simple, cum ar fi somnul de după-amiază și „antrenarea” memoriei în locul scrollingului pe telefoanele mobile pot crește șansele de îmbătrânire sănătoasă.

În noua sa carte, iMind: Inteligența reală și cea artificială/iMind: Artificial and Real Intelligence, cu o prefață de dr. Aileen Burford-Mason, un specialist în biologie celulară, expertul canadian spune că accentul s-a mutat prea departe de inteligența naturală (reală/IR) în favoarea inteligenței AI (mașină sau artificială) – trecerea de la analog la digital.

În schimb, prof. Elmasry ne îndeamnă să ne cultivăm mintea care, la fel ca smartphone-urile, are „hardware”, „software” și „aplicații”, dar este cu mult mai puternică – și va dura mult mai mult dacă îi acordăm îngrijirea potrivită.

Profesorul, un expert recunoscut la nivel internațional în proiectarea microcipurilor și în AI, a fost inspirat să scrie această carte după moartea cumnatului său din cauza bolii Alzheimer și a altor persoane foarte apropiate lui, inclusiv a mamei sale, din cauza altor forme de demență.

Deși afirmă că dispozitivele inteligente „devin tot mai inteligente”, el susține în cartea sa că niciunul nu se apropie de „duplicarea capacității, stocării, longevității, eficienței energetice sau capacităților de autovindecare ale creierului – minții umane”.

„Speranța de viață utilă pentru smartphone-urile actuale este de aproximativ 10 ani, în timp ce un creier, respectiv o minte sănătoasă în interiorul unui corp uman sănătos, poate prelungi durata de viață la 100 de ani sau mai mult”, scrie Profesorul Mohamed I. Elmasry.

Inteligența creierului este bunul cel mai de preț pe care îl avem sau îl vom avea vreodată, crede specialistul canadian.

„Măriți-i potențialul și longevitatea având grijă de el de la începutul vieții, menținându-vă creierul și corpul sănătos, astfel încât să poată continua să se dezvolte”, scrie expertul canadian.

„Oamenii își pot dezvolta și testa în mod voit memoria prin „jocuri ale creierului” sau făcând exerciții zilnice pentru creier, ceea ce nu putem face cu memoria smartphone-ului pentru a-l face să dureze mai mult sau pentru a-l încuraja să funcționeze la un nivel superior”, spune el.

În cartea sa, profesorul Elmasry împărtășește o anecdotă despre nepoții săi care au trebuit să folosească motorul de căutare de pe smartphone-urile personale pentru a afla capitala Cubei, după ce tocmai petrecuseră o săptămână de vacanță în această țară cu părinții lor.

Istorioara ilustrează modul în care tinerii au ajuns să se bazeze pe aplicațiile smartphone cu inteligență artificială în loc să își folosească inteligența reală (RI), spune el, adăugând: „O memorie bună merge mână în mână cu inteligența reală. Creierul uman pur și simplu nu-și poate atinge potențialul maxim fără RI”.

Volumul conține informații detaliate despre istoria proiectării microcipurilor, învățarea automată și inteligența artificială și rolul lor în smartphone-uri și alte tehnologii.

Cartea explică, de asemenea, cum funcționează cu adevărat atât inteligența artificială, cât și inteligența umană și cum funcționează creierul uman, mintea și memoria, comparând mintea umană și funcția creierului cu cele ale smartphone-urilor, ChatGPT și ale altor sisteme bazate pe AI.

Aducând în prim plan cercetări cuprinzătoare existente, volumul își propune să reducă decalajul de cunoștințe dintre inteligența reală și cea artificială, să abordeze controversele actuale din jurul AI și să inspire cercetătorii să găsească noi tratamente pentru Alzheimer, alte afecțiuni neurodegenerative și cancer.

Acesta susține că inteligența artificială actuală sau chiar planificată nu poate egala capacitățile creierului-minții uman în ceea ce privește viteza, precizia, capacitatea de stocare și alte funcții. Îmbătrânirea sănătoasă, notează profesorul Elmasry, este la fel de importantă ca și schimbările climatice, dar nu atrage nici măcar o fracțiune din notorietatea acestui subiect.

Autorul cheamă factorii de decizie politică să adopte o serie de reforme-cheie pentru a promova îmbătrânirea sănătoasă. Printre  aceste schimbări, el sugerează că sălile de bingo, populare în Statele Unite, ar putea fi transformate de la funcția de divertisment sedentar la cea de centre de învățare active și stimulante.

La fel, siesta și somnul scurt în timpul zilei ne-ar putea ajuta să ne reîmprospătăm memoria și alte funcții ale creierului și corpului.

Autorul prezintă, totodată, o serie de sfaturi practice pentru a stimula puterea creierului și pentru a ne îmbunătăți IR (inteligența reală).

Acestea includ construirea unei memorii „asociative”, care este „dicționarul de semnificații” al creierului, în care acesta adaugă informații noi la ceea ce știe deja.

Cititul unei cărți cu voce tare sau folosirea tuturor simțurilor la activitățile de zi cu zi ne-ar putea ajuta să profităm pe deplin de experiențele zilnice trăite, spune autorul canadian.

Alte tehnici includ integrarea unei zile de odihnă deplină în timpul săptămânii, revizuirea stilului de viață încă de la 20-30 de ani, adoptarea unei diete sănătoase și eliminarea sau un consum moderat de alcool pentru a reduce riscul de demență.

Publicitate și alte recomandări video