Anual, călătorii a peste 100 de avioane se „prăbuşesc“ din cauza rezistenţei la antibiotice
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 02.12.2020

Anual, călătorii a peste 100 de avioane se „prăbuşesc“ din cauza rezistenţei la antibiotice

GALERIE
rezistenta-la-antibiotice
  • rezistenta-la-antibiotice
- +

Suntem răciți, tușim, ne doare capul și ne curge nasul. Pentru că suntem persoane active și vrem să ne revenim rapid, luăm imediat antibiotic. Suntem îngrijorați că cei dragi - copii, părinți, soț, soție - au un guturai supărător care le afectează starea de sănătate, ei bine, de asemenea, le cumpărăm și îi convingem să ia antibiotic, ca să le treacă mai ușor. Ne rugăm de farmaciști să ne dea două, trei tablete de antibiotic, „să începem mai repede tratamentul, până ajungem la medic“ sau facem presiuni asupra medicului de familie să ne dea o rețetă cu antibiotic, „pentru că, nu-i așa?, este bine să ai un astfel de medicament în casă și să-l iei la nevoie“. Adică atunci când crezi tu că ți-ar folosi. Pe de altă parte, fiecare dintre noi avem o rudă, un prieten, o cunoștință sau un vecin care, după una sau mai multe internari, s-a pricopsit cu o infecție intraspitalicească, rezistentă la antibiotice și cu care va trebui să conviețuiască, chinuit, tot restul vieții.

În acest context, „dacă vom continua să consumăm antibiotice în ritmul actual, Europa se poate confrunta cu o revenire la epoca de dinaintea antibioticelor, când o infecţie bacteriană obişnuită, ca pneumonia, putea însemna condamnarea la moarte. Prin urmare, când veţi mai avea nevoie de antibiotice în viitor, s-ar putea ca acestea să nu mai aibă efect“, este avertismentul dat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, care se sărbătorește astăzi, 18 noiembrie.

În fiecare an, moartea a 33.000 de persoane este consecința directă a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, cifra fiind comparabilă cu numărul total de pasageri din peste 100 de avioane de dimensiune medie, se precizează pe site-ul ECDC. Ca un exercițiu de imaginație, să ne gândim care ar fi impactul asupra psihicului nostru să aflăm că la fiecare patru zile câte un avion cu 330 de călători s-a prăbușit și nu s-a înregistrat niciun supraviețuitor. Câți dintre noi am mai avea curajul să mai urcăm într-un avion? Nu prea mulți, mă gândesc. Din fericire, avioanele nu se prăbușesc, cel puțin nu în ritmul acesta delirant, dar, din nefericire, la fiecare patru zile, peste 330 de persoane se „prăbușesc“ fără nicio șansă, pentru că au dezvoltat rezistență la antibiotice și nu mai răspund la tratament.

„În primul rând, nu trebuie să uităm că urmare a descoperirii lor, antibioticele au salvat viața cel puțin a unei jumătăți din populația globului, dacă nu chiar mai mult. Dar, în același timp, acestea nu reprezintă un panaceu universal și nu trebuie folosite irațional. Este clar că există un abuz de antibiotice, iar acesta este dat de încă libertatea de prescripție a acestor medicamente. În România încă există situații în care poți lua câteva tablete de antibiotic de la farmacie fără rețetă. În Vest nu există așa ceva“, explică Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon“.

Se pare că noile restricții, chiar dacă nu întotdeauna respectate, de a elibera antibiotice numai pe bază de prescripție de la medic, a mai scăzut consumul acestora, astfel încât, potrivit unui Eurobarometru realizat în 2018, s-a înregistrat o evoluție pozitivă: 32% dintre persoane au spus că au luat antibiotice în ultimele douăsprezece luni, în comparație cu 40% în sondajul din 2009.

De altfel, medicii spun că antibioticele nu sunt soluţia pentru infecţiile cauzate de viruşi, precum răceli obişnuite sau gripă. Aceste medicamente sunt eficiente numai împotriva infecţiilor bacteriene, iar diagnosticul corect şi decizia privind necesitatea pot fi stabilite doar de un medic.

„Întotdeauna a existat această controversă între inteligența sutelor de mii de minți puse în slujba sănătății oamenilor și incredibila performanță a germenilor de a se adapta la medicația antibiotică. Tocmai de aceea, antibioterapia trebuie condusă extrem de atent și, cel mai corect, după efectuarea unei antibiograme care să pună în evidență, în primul rând, germenele și apoi antibioticul sau antibioticele la care acesta este sensibil“, explică Prof. Dr. Dan Mârțu, medic primar ORL-ist.

În România, se cunoaște mai puțin faptul că antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficiența ulterioră. 15% din românii (față de 7% din total europeni) care s-au tratat cu astfel de medicamente în ultimul an recunosc faptul că au luat antibiotice fără recomandarea unui medic. Multe dintre aceste antibiotice au fost luate în mod inutil: 20% din antibiotice au fost luate pentru gripă sau răceală, iar 7% dintre persoane le-au luat fără rețetă medicală.

Deseori, este inutil să se ia antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene ușoare, cum ar fi rinosinuzita, durerile în gât, bronșitele sau durerile de urechi, susțin medicii, deoarece, în majoritatea cazurilor, sistemul nostru imunitar poate face față unor astfel de infecții ușoare, sunt de părere medicii.

„Una din problemele majore de sănătate publică care a fost identificată în ultimele decenii este rezistența bacteriilor la diverse clase de antibiotice. Acest fenomen este într-o evoluție galopantă, într-un total dezechilibru cu obținerea altor medicamente care să combată aceste bacterii. Cu alte cuvinte, fenomenul de rezistență al bacteriilor devansează capacitatea cercetătorilor de a obține într-un ritm rapid antibioticele necesare distrugerii acestora. Lumea medicală își pune întrebarea cum este posibilă această adaptare a bacteriilor și care sunt cauzele care ne-au adus în situația menționată. Un răspuns ar fi utilizarea în exces a antibioticelor în cazul infecțiilor bacteriene. Terapia antimicrobiană trebuie aplicată la momentul potrivit și doar la recomandarea specialistului. Este esențial de știut când, cum și cât timp administrezi o terapie cu antibiotice. Dorința de vindecare clinică rapidă a pacientului nu trebuie să însemne abuz de antibiotice“, a menționat Prof. Dr. Doina Azoicăi, Președintele Societății Române de Epidemiologie.

Majoritatea simptomelor unei răceli, cum o definim noi popular, pot fi ameliorate cu medicamente eliberate fără rețetă iar luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor și nu ne va ajuta să ne facem bine mai repede, susțin specialiștii. Mai mult, administrarea fără discernământ a antibioticelor poate crea probleme de sănătate suplimentare, unele chiar foarte severe.

„Pentru că, să nu uităm, că acest tip de medicamente pot avea efecte adverse extrem de importante. Am avut cazuri de pacienți, printre care și copii, care au ajuns în Clinica ORL cu otite prost tratate, uneori cu câte 3-4 antibiotice, și care aveau deja otomastoidită - cu afectarea osului mastoid - și care, cel mai adesea necesită tratament chirurgical. Au fost copii care au surzit de la diferite tratamente cu antibiotice date de părinți sau de alții. Dar abuzul de antibiotic poate provoca nu numai surditate ci poate avea și efecte toxice hepatice, renale...“, a mai explicat Prof. Dr. Dan Mârțu.

Mai mult, medicii avertizează că antibioticele nu acționează ca analgezicele și nu pot ameliora durerile de cap, diverse alte tipuri de dureri sau febra. Acestea sunt eficace numai împotriva infecțiilor bacteriene și nu ne vindecă în cazul infecțiilor produse de virusuri, precum răceala obișnuită sau gripa. Până la 80% din bolile care apar iarna și care ne afectează nasul, urechile, gâtul și plămânii sunt de natură virală iar din acest motiv nu ne vom simți mai bine dacă luăm antibiotice.

Medicii spun că la antibioticele pe care le înghițim cu bună știință se adaugă și cele pe care le „primim“, fără voia noastră, din produsele pe care le consumăm.

„Este știut faptul că India este cel mai mare producător de antibiotice din lume. Dar, la fel de bine știut este și faptul că reziduurile obținute din procesul tehnologic al acestor medicamente sunt deversate de indieni în mediu, și acestea ajung în sol, în apă, în plante, la animale...Iar toate acestea reprezintă o sursă nedorită de antibiotic pentru oameni. Vă mai amintiți, în România, în urmă cu ceva ani, păsărilor de crescătorie, ca să nu moară, li se administra zilnic o doză de antibiotic. Apoi erau vândute, spre consum, populației. Dacă la cantitatea de antibiotic pe care o înghițeam prin intermediul puiului, mai adăugai și faptul că unele persoane, la fiecare viroză, apelau la antibiotic, este clar că exista pericolul de rezistență la aceste medicamente“, a susținut Prof. Dr. Eugen Târcoveanu.

Pe de altă parte, infecțiile nosocomiale, sau infecțiile intraspitalicești, rămân o problemă de mare actualitate, în ciuda progreselor făcute în prevenirea și controlul lor. În privința aceasta, specialiștii de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că „infecțiile din spitale reprezintă o problemă majoră la nivel mondial, ce amenință siguranța pacienților“.

Infecțiile nosocomiale reprezintă o sursă importantă de morbiditate, suferință și costuri ridicate pentru sistemul de sănătate și pentru pacient. Astfel, potrivit raportărilor ECDC, infecțiile nosocomiale ating, în Europa, circa 3 milioane de pacienți pe an și cauzează aproximativ 16 milioane de zile suplimentare de spitalizare pe an și costuri de 7 miliarde de euro, plus importante costuri personale și sociale. De asemenea, infecțiile nosocomiale contribuie la dublarea riscului de deces, deoarece ele pot cauza apariția de infecții respiratorii grave la cei intubați mai multe zile, complicații postoperatorii, intervenții chirurgicale ulterioare, prelungirea duratei de spitalizare, incapacitate temporară, prelungită sau definitivă de muncă etc.

„Să nu uităm că, în România, ca în toate statele europene, și nu numai, infecțiile nosocomiale reprezintă cele mai multe cazuri de rezistență la antibiotice a bacteriilor. Tocmai de aceea, este absolut necesară aplicarea unor măsuri foarte precise și restrictive. De exemplu, trebuie stabilită o strategie care să vizeze alegerea antibioticului pentru pacient doar după o evaluare a antibiogramei, iar decizia să fie a unei echipe: medicul infecționist, medicul epidemiolog, microbiologul și farmacistul. Este clar, combaterea rezistenței bacteriilor la antibiotice va preocupa și cercetarea și practica medicală foarte mulți ani de acum încolo“, a precizat Prof. Dr. Doina Azoicăi.

Întreaga lume medicală pare hotărâtă să se implice în acest fenomen de stopare a consumului abuziv de antibiotice. Dacă cu ani în urmă antibioticul era unul dintre instrumentele principale de lucru ale medicilor, acum lucrurile par să se fi schimbat.

„Înainte, ca să fie acoperiți, chirurgii dădeau antibiotice, ca să se evite riscul de contaminare al bolnavului, pentru că era vorba de o intervenție invazivă. Acum s-au schimbat protocoalele și se dă antibiotic numai în anumite situații, foarte bine definite. Ce vreau eu să subliniez este faptul că oamenii nu mor pentru că iau antibiotice ci pentru că nu mai există antibiotice pentru germeni care au devenit tot mai rezistenți. Uneori, mă întreb dacă nu cumva acești germeni sunt mai deștepți decât noi“, a concluzionat Prof. Dr. Eugen Târcoveanu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Prognosis: negative

Cătălin ONOFREI

Prognosis: negative

Tratamentul se amână după moartea pacientului.

Filmuletul zilei

opinii

Visuri pietrificate

Briscan ZARA

Visuri pietrificate

Credem fără urmă de îndoială în ceva, chiar dacă nu are nici cea mai mică legătură cu realitatea, pentru că aşa am fost educaţi, pentru că toţi ceilalţi cred, pentru că nu există nimic care să contrazică această credinţă care ne dă confort, încredere, mulţumire, siguranţă, şi chiar dacă adevărul ni se revelează într-un mod logic sau evident, palpabil, implacabil, covârşitor de clar, noi tot nu îl recunoaştem, pentru că nu vrem.

Unirea ca axă a istoriei noastre

Mihai DORIN

Unirea ca axă a istoriei noastre

Unirea este incontestabil axa istoriei noastre moderne, întrucât de realizarea ei depindea existenţa naţională. Ea s-a construit pe existenţa unei premise - unitatea neamului şi a unei realităţi dramatice - risipirea neamului. Din îngemănarea acestora a rezultat metoda la care a recurs generaţia unirii, şi anume aceea de a pune istoria să lucreze astfel încât risipirea să fie înlocuită cu unitatea. 

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

Nichita DANILOV

Universalitatea artei lui Marcel Chirnoagă

… a fost atras nu de latura angelică, ci de latura demonică a lucrurilor, încercând să scoată la lumină o parte din întunericul ce sălăşluieşte-n om. Pe domnia sa nu l-au obsedat îngerii, ci demonii, creaturile diforme ce populează zi de zi, clipă de clipă, gândurile muritorilor, insuflându-le tot felul de patimi (pofte) şi vicii.

pulspulspuls

Nea Măricel, prins la mijloc în ‘şto-uri, de colegi

Nea Măricel, prins la mijloc în ‘şto-uri, de colegi

Iată, stimaţi telespectatori, ce ne trimite un cetitor fidel înregimentat politic, pe poşta rubricuţei, cu Archibald Tănase la adrisant: poza de care se face cea mai mare panaramă în interiorul filialei partidoiului ieşean în ultimele zile! 

Caricatura zilei

Defilare cu distanțare

www.haidalacafeasiceai.ro

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.