Anul Nou Chinezesc a început și la Iași. Evenimente specifice organizate în oraș

Sărbătoarea urmează calendarul lunar chinezesc, motiv pentru care data variază în fiecare an, și se desfășoară pe parcursul a aproximativ 15 zile. Fiecare an este asociat cu unul dintre cele 12 animale ale zodiacului chinezesc, despre care se crede că influențează personalitatea și destinul celor născuți în perioada respectivă.

Tradiții și superstiții de Anul Nou Chinezesc

În centrul acestei sărbători se află tradiții vechi de mii de ani, menite să alunge ghinionul și să aducă prosperitate. Pregătirile încep cu o curățenie generală a locuinței, care simbolizează eliminarea energiilor negative acumulate în anul precedent. Totuși, în primele zile ale noului an, măturatul este evitat, deoarece se spune că ar putea „mătura” și norocul.

Un moment esențial al celebrării este cina reuniunii de familie din ajunul Anului Nou, considerată cea mai importantă masă din an. Familiile se reunesc și pregătesc mâncăruri cu semnificație simbolică, precum găluștele, asociate bogăției sau peștele, simbol al abundenței, și tăițeii lungi, simbol al longevității. De asemenea, copiii și tinerii necăsătoriți primesc plicuri roșii cu bani, considerate aducătoare de noroc și prosperitate.

• Citește și: Anul Nou Chinezesc: Începe „Anul Calului de Foc” – anul curajului, an ce favorizează acţiunile îndrăzneţe, explorarea şi mişcările importante

Atmosfera de sărbătoare este completată de parade spectaculoase cu dansul dragonului și al leului, dar și de focuri de artificii și petarde, al căror zgomot puternic are rolul simbolic de a alunga spiritele rele. Culoarea roșie predomină în decorațiuni și îmbrăcăminte, fiind considerată protectoare și aducătoare de fericire.

Anul Nou Chinezesc este însoțit și de numeroase superstiții. În prima zi nu se spală părul pentru a nu „spăla” norocul, nu se folosesc cuvinte negative și nu se sparg obiecte, deoarece acestea ar simboliza pierderea prosperității. Totodată, sunt evitate hainele negre sau albe, asociate doliului, fiind preferate cele roșii.

Dincolo de tradiții și festivități, această perioadă este văzută ca un moment de reflecție, reconciliere și speranță pentru anul care începe, când oamenii încearcă să își rezolve conflictele, să își exprime dorințele pentru viitor și să petreacă timp alături de familie.

Sărbătoare marcată și la Iași

Sărbătoarea nu a fost marcată doar în Asia, ci și în România, inclusiv la Iași, unde au fost organizate mai multe evenimente culturale și educative dedicate acestei ocazii.

Pe 10 februarie 2026, la Atrium Palas Iași a avut loc Festivalul Primăverii, un eveniment interactiv organizat de Școala EuroEd și Clasa Confucius. Manifestarea a inclus activități culturale și educative pentru copii, prezentări despre tradițiile chineze, ateliere interactive și momente artistice, participanții având ocazia să descopere simbolistica acestei sărbători și obiceiurile specifice culturii chineze.

Câteva zile mai târziu, pe 13 februarie 2026, Institutul Confucius din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a organizat un târg cultural dedicat Festivalului Primăverii. Evenimentul a reunit studenți și publicul larg, oferind prezentări despre tradițiile și simbolurile Anului Nou Chinezesc și promovând dialogul cultural dintre România și China.

În aceeași perioadă, unele restaurante cu specific asiatic din Iași, precum Little Hanoi, Restaurant Shanghai sau Sushi Master, au marcat Anul Nou Chinezesc prin meniuri tematice și atmosferă inspirată din cultura asiatică, contribuind la spiritul festiv din oraș.

Publicitate și alte recomandări video