Decizia de a închide clinica imediat după deschiderea oficială aparţine conducerii Spitalului Clinic de Urgenţe „Sfântul Spiridon“. Potrivit declaraţiilor managerului Ioan Bârliba, după deschidere, clinica a intrat într-un proces de dezinfecţie major care a durat aproape patru zile. „Concomitent cu această activitate de dezinfecţie imediată, după vizită, am luat probe din apă şi din aer, şi fireşte probele la acea vreme nu erau negative, ci pozitive, adică acolo era o încărcătură bacteriană care trebuia îndepărtată. După fluxul de peste 200 de oameni de la deschidere, am recurs la o acţiune totală de dezinfecţie a suprafeţelor, inclusiv terminal, şi aşa mai departe. Asta a durat aproape patru zile.

Rezultatul la probe l-am primit în a şasea zi. La aer au ieşit negative, dar în schimb au ieşit pozitive la apă, dar nu chiar la toate robinetele“, a explicat ec. Ioan Bârliba, managerul Spitalului „Sfântul Spiridon“. Probele au fost prelucrate nu de Direcţia de Sănătate Publică, ci de laboratorul epidemiologic propriu al spitalului, a adăugat Bârliba. De altfel, acest fapt este confirmat şi de comunicatul Ministerului Sănătăţii „Având în vedere faptul că, la inaugurarea secţiei de clinice din data de 16 octombrie 2019, au participat mai multe persoane care au vizitat secţia fără echipamente corespunzătoare, a fost necesară dezinfecţia ulterioară a spaţiului. După acest proces, în 18 şi 19 octombrie au fost prelevate de către SPIAM din cadrul unităţii sanitare prima serie de probe de sanitaţie şi microfloră care au fost conforme“, se arată în comunicat.

Ministerul recunoaşte, nu sunt suficienţi angajaţi

Faptul că deschiderea oficială a clinicii a fost făcută în pripă, arată şi faptul că necesarul de personal angajat este insuficient pentru ca aceasta să poată funcţiona în proporţie de 100%. În momentul de faţă, sunt scoase la concurs aproximativ 30 de posturi de asistenţi medicali, peste 10 posturi de infirmiere şi brancardieri şi alte câteva posturi de medici la a doua specialitate. În ceea ce priveşte personalul angajat, unitatea de arşi din cadrul secţiei clinice are asigurat normativul minim de personal de specialitate, dar pentru asigurarea unui act medical de calitate este necesară o suplimentare a acestuia. În prezent, există în derulare un proces de selecţie a personalului de specialitate.

Mai mult, prin programul Băncii Mondiale şi cu sprijinul Ambasadei Franţei şi al centrelor de profil din Franţa, la începutul anului 2019, cinci cadre medicale de la noul centru din Iaşi (medici de anestezie - terapie intensivă, chirurgi plasticieni, asistente medicale) au beneficiat de stagii de pregătire în domeniu în centre de mari arşi din Franţa. De asemenea, a fost agreat cu reprezentanţii centrelor de specialitate din Franţa ca ulterior operaţionalizării acestui centru să beneficieze de expertiza acestora în lucru în cadrul centrului. Ca urmare, secţia clinică este funcţională în cazul apariţiei unor cazuri de pacienţi cu arsuri grave, a recunoscut Ministerul Sănătăţii prin Biroul de Presă. Precizăm că Clinica Marelui Ars a fost inaugurată pe 16 octombrie, iar lucrările de reabilitare şi modernizare care au durat aproape opt ani au costat în total peste 50 de milioane de lei.