Brandul unui oraș are ca obiectiv principal crearea unei imaginii atrăgătoare pentru turiști, investitori, dar și pentru potențiali locuitori, de la studenți la resurse umane deja calificate care ar putea contribui la dezvoltarea locală. În același timp, brandul orașului comunică și întărește identitatea locală, contribuind la creșterea sentimentului de apartenență în interiorul comunității.

Crearea unui brand de oraș nu este o acțiune singulară, ci e rezultatul unui proces complex, de durată, care implică, pe lângă specialiști, analize, strategii, și consultări ample cu comunitatea și cei mai importanți reprezentanți ai săi. În general, acest proces are 5 etape care nu pot fi eludate pentru a ajunge la un rezultat de succes: 1. formularea obiectivelor; 2. analiza brandului actual (reputația orașului și imaginea proiectată, adică cum vorbesc oamenii despre Iași; 3. designul esenței brandului (identitatea brandului, valorile, conceptul de experiență); 4. Implementarea noului brand (comunicare și cooperare în comunitate); 5. monitorizarea brandului (awareness, loialitate).

Cea mai importantă e prima etapă, în care trebuiesc stabilite viziunea, misiunea și obiectivele. În Iași nu a avut cu adevărat loc o dezbatere despre viziunea de dezvoltare pe termen lung. Au existat niște programe comunicate public, de obicei înaintea unor alegeri locale, dar nu există o viziune clară, pe termen mediu și lung, asumată de mediul politic, de universități și principalii actori economici.

Citește și: FOTO Brandul Iaşului: pro şi contra. Dezbatere despre tema momentului

Am afirmat mereu că Iașul trebuie să își asume rolul de capitală a regiunii de Nord-Est și toate sarcinile care decurg din această poziționare. Principalul obiectiv al conducătorilor ar trebui sa fie de a crea și implementa o strategie de dezvoltare a Iașului pe minimum 20 de ani, care să plece de la aceste ambiții regionale și de la scăderea dependenței de guvernul central și disponibilitatea acestuia de a sprijini proiectele locale. Această strategie trebuie concepută printr-o consultare largă, reală, atât a specialiștilor ieșeni și externi, cât și a societății civile și cetățenilor. După crearea acestei strategii și votarea prin referendum local, strategia ar urma să fie pusă în aplicare de orice partid s-ar afla la guvernare.

Această viziune ar trebui să dea direcția pentru a realiza brief-ul: dosarul care stabilește tema pentru realizarea brandului Iașului, în cadrul unui concurs public. Pentru că un subiect atât de important pentru viața unei comunități, finanțat din bani publici, nu poate fi abordat decât într-un cadru transparent, deschis tuturor, pentru a da șansa câtor mai multe companii/ agenții de creație să concureze pentru a se implica în proces. S-au încercat diverse explicații: ba că un concurs nu garantează mereu rezultate satisfăcătoare, ba că au existat eșecuri în astfel de demersuri (vezi cazul Oradea), ba că nu erau suficienți bani, care să atragă jucători importanți. Un oraș a cărui identitate se bazează pe puternicul caracter universitar, cu o comunitate creativă în creștere, din ce în ce mai conștientă de forța ei, care urmărește să-și profileze o imagine regională cu care să concureze celelalte orașe, atât din România cât și din vecinătate, nu are cum să eludeze transparența. Din contra, putea fi o provocare pentru Iași să arate că poate fi un exemplu pentru alte orașe.

Într-un oraș ai căror conducători (altfel prezenți la evenimentul de lansare) sunt campioni la numărul de dosare, a lansa un brand fără concurs și transparență nu reprezintă decât o întărire a reputației, a percepției actuale pe care cei familiarizați cu această situație o au despre Iași. Cum să atragi oameni valoroși într-un astfel de oraș? Cum să-i faci pe tinerii creativi să vrea să rămână, când sunt excluși din start de la posibilitatea de a contribui la realizarea brandului orașului natal? Modul în care o regiune își valorizează patrimoniul, artiștii, creatorii și diversele comunități reflectă valorile și prioritățile acelei societăți.

Aici vreau să precizez clar un lucru: cunosc parte din echipa care a fost selectată și sunt cu toții oameni valoroși. Nu pun sub semnul întrebării competența, buna lor intenție sau munca pe care au depus-o. Nu era datoria lor să organizeze un astfel de concurs. Ar fi fost minunat dacă proiectul prezentat public ar fi fost câștigătorul unui apel transparent, serios, jurizat de specialiști locali și internaționali, care să dea greutate demersului și să înlăture din start orice comentariu că în Iași lucrurile importante, pe lângă că au nevoie de timp, se fac în spatele ușilor închise.

Poate și din cauza acestei percepții, o parte din reacțiile de după lansare au fost destul de vehemente. Inițiatorii și echipa care a lucrat la identitate s-au simțit atacați și au făcut apel la unitate, spiritul de comunitate, invocând în același timp efortul necesar, supradimensionat față de bugetul avut la dispoziție. Faptul că bugetul e, în mod real, insuficient pentru tot ce s-a realizat, nu poate fi un motiv pentru a refuza o dezbatere serioasă. E un subiect prea important pentru a-i cataloga pe toți cei care prezintă opinii disonante sau vin cu critici constructive drept nemulțumiți de serviciu sau hateri.

Lucrul cel mai important care s-a întâmplat însă a fost că niște reprezentanți ai comunității creative din Iași au realizat o primă încercare publică de a prezenta Iașul nu doar prin prisma trecutului. Logoul și aplicațiile sale arată că, pentru prima dată, tinerii au fost și ei public țintă. S-a încercat o abordare mai aproape de contemporan (în opinia mea putea fi mai curajoasă, mai radicală), cu grijă însă să nu rănească prea tare sensibilitățile paseiștilor de serviciu, de cele mai multe ori irelevanți la nivel național, dar care au ocupat mecanismele de putere la nivel local și au un cuvânt important de spus în discursul public.

De aceea cred că efortul echipei trebuie ajutat și legitimat prin deschiderea către întreaga comunitate creativă, din Iași, din țară sau din afara ei, și implicarea într-o dezbatere reală, constructivă. Cum îmi spunea cu tristețe o prietenă designer zilele trecute, majoritatea absolvenților facultăților de profil din Iași s-au gândit sau poate chiar au realizat o viziune proprie despre cum ar trebuie să arate identitatea orașului. Acești oameni nu trebuiesc ignorați. De aceea, Asociația AltIași împreună cu Ziarul de Iași lansează un apel deschis tuturor creativilor interesați să contribuie cu propria viziune, trimițând materialele grafice la adresa: redactie@ziaruldeiasi.ro . Toate aceste materiale vor fi publicate cu acordul realizatorilor și vor sta la baza dezbaterii atât de necesare.

În fond, ar putea fi un exemplu despre cum comunitatea contează, se implică și, prin presiune publică, impune un proces corect, transparent, inclusiv, valori care ar sta atât de bine viitorului brand al Iașului.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi