Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Apelul intelectualilor

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Scrisoarea deschisă a celor treizeci de intelectuali europeni, apărută acum câteva zile în mai multe publicaţii de pe continent, este un text asupra căruia merită să reflectăm. Avertismentul ce-i vizează pe „incendiatorii sufletului şi spiritului” european este relevant pentru întregul continent, inclusiv pentru România.„Estul” este prezent pe lista de semnatari prin câteva personalităţi importante din interiorul UE, dar şi din ţări precum Rusia, Belarus, Albania sau Bosnia şi Herţegovina. Cititorii acestei pagini o pot accesa – şi, evident, pot parcurge textul acestui manifest – în ediţiile electronice ale câtorva publicaţii europene importante, precum şi în presa românească.

Cu siguranţă că opiniile exprimate de „cei 30” au provocat sau vor provoca, şi la noi, reacţii contradictorii. Nu a existat niciodată un consens pro-UE– liderii noştri l-au clamat, în toţi aceşti ani, din motive politice egoiste. Acum, din import şi din producţie internă, ostilitatea faţă de valorile occidentale se află într-o creştere susţinută. Ea merge mână în mână cu respingerea democraţiei liberale şi a economiei bazate pe libera iniţiativă.

Putem discuta mult despre afirmaţia că situaţia din Europa tinde să se asemene tot mai mult cu cea din anii ’30. Nu o facem acum, mai ales că nici textul scrisorii deschise nu putea detalia argumente, nu se putea transforma într-o analiză socială şi politică aprofundată. Ceea ce trebuie să reţinem este că treizeci de oameni de cultură ne spun că le este frică – şi ar trebui să ne fie şi nouă. Dar mai spun că ei nu vor rămâne indiferenţi – şi ar fi bine să nu rămânem nici noi.

Instrumentul prin care putem respinge indiferenţa este votul, iar apelul celor treizeci de intelectuali vine cu câteva luni înainte de alegerile europene. Scrutinul din mai le va aduce, probabil, succese notabile forţelor ostile democraţiei liberale, iar discursul lor se va face auzit cu mult mai multă forţă în viitoarea legislatură. Dar, aşa cum ştim, nu e obligatoriu ca asemenea idei să ia naştere la periferia spectrului politic: temele ostile proiectului european şi democraţiei liberale pot fi generate chiar din nucleu, din interiorul unor partide care îşi declară la tot pasul ataşamentul faţă de democraţie şi integrarea europeană.

Generaţia noastră – spun autorii documentului – a greşit închipuindu-şi că integrarea europeană vine de la sine. E vorba, probabil, de o generaţie în sens politic. Sunt cei care, din interiorul sau din exteriorul Uniunii Europene, au fost martorii sau chiar actorii transformării politice a continentului. A fi actor al unei transformări te face responsabil de rezultatul şi efectele ei, chiar dacă rolul tău a fost unul secundar. Textul celor treizeci de intelectuali este, într-un fel, şi o asumare a responsabilităţii. La fel ar trebui să procedăm şi noi, chiar dacă am intrat în UE abia târziu, când datele esenţiale ale proiectului fuseseră deja fixate şi consolidate. A ne închipui că totul se reduce la banii pe care ni-i oferă Europa sau că de la Bruxelles vor veni rezolvările pentru dilemele noastre în materie de democraţie şi stat de drept înseamnă, până la urmă, a face aceeaşi greşeală pe care şi-o asumă autorii scrisorii. Nici Europa unită, nici democraţia liberală nu se fac de la sine.

Cei treizeci de intelectuali cheamă opinia publică europeană la acţiune politică împotriva „falşilor profeţi îmbătaţi de resentimente”, iar limbajul folosit – dincolo de elementele stilistice – este cât se poate de explicit. Ne aflăm, spun ei, în plină luptă pentru apărarea valorilor Europei. Pentru mulţi dintre noi, în Est, o nouă bătălie ar fi ultimul lucru pe care ni l-am dori, după deceniile de tranziţie care ne-au costat atât de mult. Alţii, deloc puţini, vor să lupte, doar că pentru cealaltă tabără: a venit momentul să recunoaştem că deceniile de dictatură nu ne-au vaccinat împotriva urii şi agresivităţii faţă de cei care gândesc, se roagă sau, pur şi simplu, sunt altfel decât noi. Într-un mediu mai toxic decât oricând, suntem chemaţi să fim cetăţeni. Nu este şi nu va fi niciodată comod.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri