De Sănătate

Punem punctul pe știi

Apneea în somn se manifestă prin oprirea respirației pentru minimum 10 secunde

miercuri, 31 iulie 2024, 02:41
6 MIN
 Apneea în somn se manifestă prin oprirea respirației pentru minimum 10 secunde

Dana Petrea, 39 ani, Bacău: În ultimul an, eu și soțul meu dormim separat, pentru că el sforăie foarte tare și nu mă pot odihni. Uneori, îl aud din camera alăturată. Problema care ne îngrijorează este că, de câteva luni, se plânge că i se oprește respirația în timpul somnului și are senzația că se sufocă, mai ales că el are și o deviație de sept. Se plânge că este permanent obosit, deși doarme 7-8 ore pe noapte. Medicul de familie i-a recomandat să mai slăbească – are 1,78 m înălțime și 102 Kg. Îi este greu să slăbească; el lucrează în IT și stă mult pe scaun. Poate face un tratament care să îl ajute să-și regleze respirația pe timpul nopții?

Citiți aici integral „Ziarul de Sănătate” nr. 17

Dr. Andreea Zabară, medic primar pneumolog cu competențe în somnologie: „Simptomatologia pe care dumneavoastră o mentionați este înalt sugestivă pentru o afecțiune respiratorie cronică obstructivă în timpul somnului.

Apneea în somn, în general, poate fi de două tipuri: centrală, produsă printr-un mecanism de inhibare a centrilor respiratori (cu diferite cauze) și varianta de tip obstructiv, în care se produce o colabare a căilor aeriene  superioare pe perioada somnului.

Simptomele pe care le descrieți la soțul dvs indică acest colaps specific tipului obstructiv de apnee în somn, aceasta fiind, dealtfel, varianta mai frecvent întalnită a  afecțiunii.

Sforăitul reprezintă cea mai zgomotoasă și mai des întâlnită manifestare a acestei tulburări  respiratorii. Așa cum ați constatat și dvs, partenerul(a) este mai frecvent afectat de această  exprimare a bolii.

În general, apneea în somn de tip obstructiv are drept cauză un proces care afectează mecanic  căile aeriene superioare, le produce această colabare, tendință la închidere, menționată anterior. Patologia în sfera ORL, afecțiunile tiroidei, anumite anomalii sau particularități  constituționale ale faciesului, obezitatea, fumatul și consumul de alcool, se numără printre  cauzele cele mai frecvente. Având în vedere faptul că ați menționat existența deviației de sept, o examinare la medicul de specialitate ORL este prioritară. În acest mod, putem identifica o cauză posibilă a dezvoltării  apneei în somn și putem ajusta conduita ulterioară, în etapa de tratament.

În ceea ce privește  simptomatologia specifică bolii, există acuze diurne și nocturne. Ziua, pacienții prezintă, în general, oboseală, somnolență, dureri de cap la trezire, tulburări de concentrare. În timp, pe măsura ce afecțiunea evoluează, apar tulburări ale dispoziției, nervozitate, incapacitatea de a-și desfășura activitățile cotidiene. Pe fondul obsoselii  acumulate, un pacient cu apnee în somn prezintă un randament scăzut la locul de muncă, dar și acasă, în desfășurarea activităților zilnice. Scade atenția, vigilența, crește rata accidentelor, oricare ar fi natura lor: casnice, la serviciu, rutiere.

Șoferii au un risc deosebit, în special cei profesioniști. Oboseala acumulată crește riscul de adormire la volan, șofatul fiind o activitate monotonă. Statisticile recente subliniază că există o rată de până la 7 ori mai mare a accidentelor rutiere în cazul șoferilor diagnosticați cu apnee în somn. Printre simptomele nocturne, cel mai des este incriminat sforăitul. Așa cum este și  cazul soțului dvs, această manifestare apare la debutul bolii, iar pe măsură ce aceasta  evoluează, intervin adevărate pauze de respirație. Acestea relevă gravitatea afecțiunii. Apneea reprezintă oprirea francă a respirației pe perioada somnului, pentru o perioadă de minimum 10 secunde. Atunci când respirația nu este sistată, dar este limitată cu până la 50%, vorbim despre hipopnee, o variantă mai puțin severă, dar care are consecințe asupra  organismului.

De reținut este faptul că oricare dintre cele două tipuri de pauze respiratorii conduce la o scădere a oxigenării, iar acest aspect afectează fiecare organ. Alte simptome acuzate de către pacienți în timpul nopții sunt: nevoia de a urina (nicturia), somnul fragmentat (trezirile nocturne), coșmarurile. Așa cum ați constatat și dumneavoastră, simptomatologia pe perioada nopții a evoluat de la sforăit, până la senzația de sufocare și oprirea respirației, ceea ce trădează că este posibil ca afecțiunea să se fi agravat.

O evaluare pneumologică, la un medic specializat în somnologie, se impune în cazul soțului dvs. În mod obișnuit, pentru a diagnostica apneea în somn recurgem la o metodă de investigație numită poligrafie respiratorie nocturnă. Aceasta constă în montarea unui  dispozitiv cu care pacientul doarme o noapte, la finalul căreia se interpretează de către medic datele obținute. Vorbim despre un poligraf, un aparat de dimensiuni mici, ușor de utilizat, care identifică acele pauze de respirație, înregistrează sforăitul, pulsul și nivelul oxigenării sângelui pe perioada somnului. Cu ajutorul lui, medicul pneumolog poate stabili diagnosticul de apnee în somn și gradul de severitate al afecțiunii. În cazuri atent selecționate, se recurge la polisomnografie, o metodă mai complexă de diagnostic.

În ceea ce privește tratamentul, modificarea stilului de viață este esențială. Se recomandă  scăderea în greutate, acolo unde este cazul, în primul rând. S-a dovedit că numărul  momentelor de apnee, deci, severitatea bolii, se corelează cu excesul ponderal. În consecință, reducerea în greutate va conduce la o scădere a numărului de pauze de respirație în timpul  somnului. Poligraful identifică în ce poziție a corpului au loc majoritatea apneelor, de regulă ele petrecându-se atunci când pacientul doarme cu fața în sus. Sforăitul este mai zgomotos în această poziție, de altfel.

De aceea, se recomandă adoptarea unei poziții laterale în timpul  nopții. Există niște măsuri de igienă a somnului, care implică: respectarea unei rutine (fixarea unui orar aproximativ, privind ora de culcare și de trezire), menținerea unei  camere  adecvate (ferită de surse de zgomot și de lumină, răcoroasă, curată), evitarea utilizării  dormitorului în scopul desfășurării activităților de birou. Nu se recomandă mesele copioase  sau consumul substanțelor excitante (cafea) în a doua parte a după-amiezii. Activitatea fizică intensă nu este indicată cu câteva ore înainte de culcare. În anumite situații, tratamentul apneei în somn implică și corecția chirurgicală a patologiei ORL. În cazul dvs, dacă se confirmă diagnosticul de deviație de sept, prin corectarea defectului, se poate reduce severitatea apneei în somn sau chiar pot să dispară în totalitate pauzele.

Tratamentul esențial al apneei în somn este cu un dispozitiv de ventilație, un aparat capabil  să ofere aer cu presiune pozitivă, astfel încât să mențină căile aeriene deschise pe toată  perioada nopții.

În acest mod se impiedică colabarea care conduce la dezvoltarea apneelor. Aparatul este  conectat printr-o tubulatură la o mască care se etanșeizează pe fața pacientului, împiedicând  pierderile de aer și permițând o respirație corectă pe tot parcursul somnului. Există diferite tipuri de măști și de dispozitive, destinate fiecărei forme de apnee în parte, particularizate pentru a crește gradul de confort al pacientului. Important este ca, împreună cu medicul și cu tehnicianul dvs să identificați varianta potrivită. Dispozitivul se utilizează în fiecare noapte. Permițând oxigenarea corectă, pacienții resimt beneficiile încă de la prima sedință de terapie. Soțul dvs va constata că se va trezi mai odihnit, că dispare sforăitul și  senzația de sufocare de pe parcursul nopții. Cu dispozitivul de ventilație va merge periodic la medicul pneumolog pentru reevaluare, în vederea verificării: reducerii  simptomatologiei, scăderii numărului de pauze, complianței la tratament. În acest mod se verifică eficiența  terapiei.

De reținut este impactul pe care apneea în somn îl are asupra întregului organism, dincolo de simptomatologia menționată. Sistemul cardio-vascular are de suferit, apar modificări ale valorilor tensionale, ale pulsului (chiar aritmii, cum este fibrilația atrială), crește rata infarctului miocardic. Accidentul vascular este mai frecvent întâlnit în cazul pacienților cu apnee în somn. La un pacient anterior diagnosticat cu diabet zaharat, se instalează niște  valori glicemice greu de controlat. Pot să apară cazuri de diabet zaharat nou diagnosticate.

De aceea, sfatul meu este ca soțul dvs să solicite ajutorul unui pneumolog specializat în somnologie și, împreună, vor stabili pașii pe care trebuie să îi urmeze”.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii