Opinii

TEUTONUL ROMÂN

Aproape nimic despre alegeri

De Michael ASTNER

luni, 12 mai 2025, 03:05

1 MIN

Însemnări mai mult sau mai puțin (ne)însemnate

Vis? Nu. Realitate

Găsesc însemnarea aceasta: În noaptea asta am dat mâna cu un georgist convins.

Și-mi amintesc: da, domnule, luând un taxi spre casă (era după miezul nopții, undeva pe la mijlocul lui martie), m-am trezit discutând cu șoferul despre Georgescu. Taximetristul a deschis subiectul în momentul în care am spus ceva critic despre guvern, și-o fi zis că, gata, îs de-ai lui. Ce țin minte e că i-am spus la un moment dat că dacă ajunge Georgescu ăsta al lui președinte, toate (și benzina ori motorina) se vor scumpi tare de tot și va trebui și el să ceară 10 lei pe kilometru, atunci să văd câți clienți veți mai avea!

Nu părea el convins de asta, dar poate ceva gânduri tot și-o fi făcut omul ulterior, așteptând următorul client. Oricum, după ce i-am dat banii, el mi-a întins mâna, iar eu, politicos, am dat mâna cu el!…

Anumite certitudini

Anumite certitudini/ te termină:/ de le ai, te termină,/ de nu le ai, te termină.

Bun bancul

L-am pescuit din spațiul german și mi se pare unul din cele mai faine bancuri cu blonde (poate l-am mai povestit, dar zic eu că merită repovestit):

De ce au blondele mereu și o sticlă goală în frigider?

Pentru oaspeții care nu vor nimic de băut!

Despre prăpăstii

Vorbeam cu un prieten la telefon despre actualitate, venise vorba de prăpăstii, și pac, îmi livrează el un citat potrivit cu contextul:

Să ne uitam în jur. Vorba poetului,

„În drum mi se desfac prăpăstii/ Și.n negură se.mbracă zarea…”

Am căutat citatul și am găsit autorul și poemul: Octavian Goga, Rugăciune!

Pescuită din Financial Times:

Când un guvern se teme de oameni, există libertate, se spune, dar când oamenii se tem de guvernanți, e tiranie. Establishmentul american trăiește sub amenințarea unui kraken. (Din articolul The US Establishment Is Scared of Its Own Shadow/ Establishmentul SUA se teme de propria umbră)

Tare asta

Pe când a jucat naționala de fotbal cu San Marino, ce mi-au auzit urechile de la un comentator sportiv? Omul vorbea de „comunitatea română din San Marino”! Sună trăsnet, nu-i așa? Mai rămâne să aflăm de „comunitatea română din Andorra” și/ sau din alte stătulețe…

Păunul și fazanii

Geniul malefic locuiește la Kremlin. Ăștia, în frunte cu Putin, par să fie, deocamdată, cei care știu exact ce vor și profită în mod constant de Păunul și fazanii săi de curte de la Casa Albă. Unul dintre fazani e chiar trimisul îndrăgostit de Puțin, Steve Witkoff, care s-a întors la un moment de la Moscova cu povești de adormit copiii MAGA: cum Putin s-a dus la biserică după atentatul din Pennsylvania asupra lui Trump ca să se roage pentru el, nu pentru că s-ar putea să fie iarăși președinte, nu, pentru că îi este prieten!

Salutări de la Dragnea

După Signalgate, Adrian Cioroianu a sugerat ideea că gașca Vance, Hegseth, Waltz etc. or discutat pe Signal tocmai pentru că nu au încredere în canalele oficiale (dar securizate!).

Ehei, salutări de la Dragnea! Nu a refuzat el pe când se lupta cu Statul Paralel de pe la noi paza de la SPP și s-a înconjurat de niscaiva bodigarzi privați?

(Ulterior, urmărind subiectul, am mai aflat că orice conversație pe un canal oficial trebuie arhivată, așa prevede legea, așa că, de, fazanii au folosit o aplicație criptată cap-coadă (pe care o folosesc și mafioții, la o adică) și de pe care discuțiile se șterg automat după patru săptămâni… Asta dacă nu incluzi în discuție un jurnalist –

Jeffrey Goldberg de la The Atlantic, în cazul de față.

Sănătatea și confesiunea

Baptist Health, am văzut că era unul din principalii sponsori ai turneului de tenis de la Miami. Ce nume, frate, pentru un lanț de spitale private! Or fi existând și Catholic Health, Lutheran Health, Orthodox Health?

Comunitarul

Într-o zi, în drum spre casă, pe Splai Nicolina m-am intersectat cu un câine „comunitar“ mare, ce mai, un dulău, care se îndrepta țintă spre șosea (da, există câini care uneori se deplasează fix ca un om care știe exact unde vrea să ajungă), aproape că a și trecut de mine, dar apoi s-a întors brusc și s-a apropiat ca să mă miroase!?

Mi s-a făcut instant (instinctiv) părul măciucă pe picioare, dar l-am lăsat să-și facă damblaua, în genere nu mi-e frică de câini și am și experiența de peste 20 de ani pe mers pe jos de la Gara Săliște la Amnaș (și invers), pe lângă cinci, șase stâne în dreapta și în stânga drumului, cu câini ciobănești care, în funcție de ora zilei, se sesizează și vin în haită spre tine…

Bau-bau

Business as usual – business as usual.

Nu vă e dor de bau-bau? De vremuri mai puțin interesante, ca să nu zic: mai plictisitoare?

Votul și cotul

Le-am găsit pe net, după ce o jurnalistă de la RRA a pomenit câteva recomandări de-ale doctorilor pe specializări de ce e bine să mergem la vot. Le-am preluat pe alea mai faine:

Chirurgul cardiovascular: Votează cu inima deschisă!

Dermatologul: Dacă nu votezi, vei simți pe pielea ta efectele!

Neurologul: Votează ca să ai mai puține dureri de cap!

Diabetologul: Votează pentru a scăpa de cei care te duc cu zăhărelul!

Nefrologul: Să nu te piși pe el de vot!

Pediatrul: Votează pentru binele copiilor tăi!

Oftalmologul: Votează pentru un viitor mai clar!

Psihiatrul: Mergi la vot că altfel o iei razna!

ORL-istul: Nu te culca pe o ureche și votează!

Alergologul: Dacă te mănâncă, mergi să votezi și te scarpini după!

ATI-stul: Cea mai bună resuscitare a țării se face prin vot!

Cardiologul: Mișcarea până la secția de votare face bine la inimă!