Apropierea de ruși, în sfârșit, un avantaj? Autostrăzile Moldovei, strecurate în programul de înarmare a Europei

„Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională”, precizează reprezentanții Guvernului, care transmit că „aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică”.

Împrumuturile din program sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Pachetul României va conține proiecte care țin strict de zona de apărare, propuse de MApN, dar și proiecte de infrastructură militară-civilă, cum sunt coridoarele de transport din zona Moldovei. „Pachetele din SAFE: cele militare au caracter clasificat, cele civile sunt autostrăzile care merg spre zona de nord-est a Moldovei, zona Pașcani – Iași – Ungheni, Suceava – Siret, pentru a exista o axă de comunicare și pe această direcție”, a precizat Bolojan, marți seară.

Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu, a scris recent într-o analiză publicată în „Ziarul de Iași” despre vulnerabilitățile regiunii din perspectiva infrastructurii de transport, raportat la pericolul unui conflict armat la granița de est.

„Țările baltice au înțeles miza. Investesc masiv în infrastructura de transport adaptată nevoilor militare, în fortificarea frontierelor și chiar în reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Autostrada Via Baltica, de exemplu, este proiectată ca arteră de apărare și mobilitate militară, cu finalizare estimată până în 2028. Similar și conexiunea dintre capitala lituaniană Vilnius și orașul polonez Augustow este prevăzută pentru a fi modernizată și adaptată mobilității militare până în 2028 ca o „alternativă” la Via Baltica. (…) Prin contrast, estul României pare a fi fost uitat. Am analizat ce s-a făcut până acum, unde ne aflăm în 2025 și ce se poate (realist) recupera până în 2028”, a scris Adrian Covăsnianu. Fostul secretat de stat se întreabă și dacă lipsa investițiilor în infrastructura mare din nord-estul țării este doar o coincidență sau o strategie mai amplă, în care „regiunea Moldovei este menținută într-o poziție de vulnerabilitate?”.

Publicitate și alte recomandări video