Ar mai putea frumuseţea mântui lumea?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Ar mai putea frumuseţea mântui lumea?

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Într-una dintre secţiunile volumului Frumuseţea va mântui lumea şi alte eseuri, Ion Vianu discută explicit pe marginea acestei teme dostoievskiene. El sintetizează o sumă de comentarii la expresia dostoievskiană ("frumuseţea va mântui lumea"), sugerând că aceasta poate primi sensuri dintre cele variate. Consider că orice eseu care şi-ar propune să dezbată problema care dă titlul prezentului articol ar trebui să înceapă cu clarificarea conceptelor de "frumuseţe", de "mântuire" şi, de ce nu, chiar de "lume". Ion Vianu are în vedere interpretarea teologică a propoziţiei, fără a neglija posibilitatea ca şi alte sensuri să merite luate în considerare.

Propoziţia ca atare apare în romanul Idiotul şi e rostită de personajul Ipolit Terentiev, bolnav incurabil, la beţie. Propoziţia este rostită în sens negativ, ca pentru a-l contrazice pe prinţul Mîşkin (ca şi cum acesta ar fi utilizat sintagma) şi, odată cu el, concepţia creştină despre bine şi rău, dar şi pe cea despre mântuire. Discursul lui Ipolit este ambiguu. Pe de o parte, acesta deschide o discuţie despre binefacere, ajungând la ideea mântuirii prin celălalt. Pe de altă parte, ceea ce susţine binefacerea şi binele este viaţa, iar ca om situat în iminenţa morţii, Ipolit are viziunea diabolicului. În mod paradoxal, binele şi răul coincid în concepţiile şi percepţiile sale. Mai mult, în structura fiinţei lui. El este inspirat de două figuri simbolice (Mîşkin şi Rogojin), la antipod, binele extrem şi răul extrem, salvarea şi pierzania, disperarea.

Frumuseţea despre care se spune că va salva lumea este binele, conceptul nu e considerat în sens estetic, ci etic, pe filieră platoniciană şi, ulterior, creştină. Omul cu adevărat frumos este omul ideal, reprezentat de figura cristică. Estetica romanului dostoievskian asociază însă frumosul cu ridicolul - sursă a umorului, grotescul cu sublimul. Ideea unui "Crist clovn" însumează atât gloria divină, cât şi batjocorirea omului.

Problema raportului dintre frumos şi mântuire mai apare în Fraţii Karamazov. Dar nu sintagma ca atare. Ca şi-n Idiotul, "câmpul de bătălie" unde "se dă lupta între diavol şi Dumnezeu" (dintre bine şi rău) "este însuşi sufletul omului". Extremele, contrastele, abjectul, sublimul şi elanul mistic coexistă în personajul Dmitri Karamazov. Este schiţată ideea mântuirii prin iubire, dar ideea nu prinde contur, impunându-se mai curând opoziţia dintre iubirea salvatoare şi amorul abject.

"Acolo unde mintea vede numai ruşine, inima descoperă frumosul" e fraza ce apare într-unul din discursurile lui Dmitri Karamazov. Raţional, omul judecă lucrurile şi pe semeni, afectiv, empatic, cu simpatie şi compasiune, justifică, tolerează, acceptă, iartă etc. Încă ne situăm în zona eticii, mai exact a moralei creştine, iar nu a esteticii încercând să descifrăm propoziţia "frumuseţea va mântui lumea". Numai că etica şi estetica nu pot fi disociate în acest caz. Un sens estetic al propoziţiei de la care am plecat ("Frumuseţea va mântui lumea") ar putea să se configureze odată ce am adăuga la judecăţile estetice - judecăţile transfigurărilor empatice. Astfel, o nouă estetică, a transfigurărilor empatice, a inimii, şi nu a raţiunii ar putea rezolva conflictele dintre bine şi rău. Privirea devine cu adevărat salvatoare şi mântuitoare. Mai mult decât simplă îngăduinţă, compasiune, milă, simpatie, privirea salvatoare înseamnă empatizare cu celălalt până la transfigurarea defectelor în calităţi.

Frumuseţea este iubirea, mântuirea e spiritualizarea lumii, iar lumea e chiar umanitatea, omenirea. Spiritualizarea lumii nu mai e posibilă ca act de binefacere interpretat ca mântuire prin celălalt, ci ca act estetic de transfigurare a celuilalt, interpretat ca mântuire prin iubire. Iubirea nu are sens romantic, nu e vorba nici de mântuirea prin taina căsătoriei, ci iubirea primeşte un sens generalizat. A iubi lumea înseamnă a fi capabil să schimbi ceva în tine, drept urmare în ceilalţi şi, prin consecinţă, cu privire la realitatea obiectivă a umanităţii, în omenire. Răul echivalează cu respingerea fiinţei umane de către lume (ca omenire) şi e opusul iubirii. Lumea respinge fiinţa umană atunci când aceasta din urmă se află în imposibilitatea de a mai schimba ceva cu privire la umanitate, la ceilalţi, la sine. Când se vede obligată să facă răul pentru ca viaţa, la care se face referire în Idiotul, să nu intre în amorţire. Mai exact, când e pusă-n faţa faptului împlinit, iar comiterea răului nu mai e o faptă individuală, ci devine una colectivă. Deoarece fiinţa umană individuală se dizolvă în omenirea care şi-a pierdut frumuseţea, sacralitatea, umanitatea (ceea ce înseamnă dezumanizare). Disocierea dintre omenire şi umanitatea (din om) mi se pare cel mai periculos stadiu din evoluţia unei comunităţi umane, a unei societăţi, a unui individ (in)uman şi dezumanizat.

Nu ştiu dacă frumuseţea ar mai putea mântui lumea. Dar e clar că urâţenia (răutatea, nedreptatea) o pot distruge. Faptul că lumea se menţine în continuare (adică faptul că umanitatea îşi continuă periplul întru urât, comiţând fărădelegea) deschide un cerc vicios: urâţenia în sensurile menţionate susţine lumea, fiind mai puternică decât frumuseţea în a produce efecte, în a se schimba pe sine. Omenirea continuă să fie urâtă, rea şi nedreaptă deoarece este insuficient spiritualizată. Frumuseţea reprezintă spiritualizarea umanităţii: "Omul nu trăieşte numai cu pâine".

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Alexandru LĂZESCU

Politica nu este o luptă între Bine şi Rău, ci una pentru putere şi resurse

Deşi în plan emoţional sunt de înţeles dezamăgirile privind formarea noii alianţe de guvernare PNL-PSD şi comportamentul lui Iohannis, acestea sunt expresia unei viziuni idilice asupra politicii, fără nici o legătură cu realitatea.

Filmuletul zilei

opinii

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Nichita DANILOV

Curcubeul experimental al lui Robert Şerban

Citit cap-coadă, poemul lui Robert Şerban e cât se poate de coerent. Imaginile se leagă între ele, ideile sunt duse până la capăt. Aproape nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Şi faptul acesta e de-a dreptul fascinat. Oare de ce dadaiştii nu alegeau o temă? De ce scrisul lor e disparat, alcătuit din unghiuri, cercuri şi linii frânte ce par a nu avea prea multe puncte comune cu realitatea?? Hazardul poate fi provocat şi apelând la logică şi raţiune. La inspiraţie poetică.

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Ciprian IFTIMOAEI

Evenimente demografice - IV. Divorţialitatea

Articolul din această săptămână încheie seria dedicată evenimentelor demografice (natalitatea, mortalitatea, nupţialitatea şi divorţialitatea) analizate pe baza statisticilor oficiale, relevante la nivel naţional şi pentru judeţul Iaşi. În luna martie 2021 s-a înregistrat cel mai mare număr de divorţuri din perioada ianuarie 2020 - septembrie 2021: 2702 divorţuri, iar trendul a rămas constant, cu peste 2000 de separări de cupluri, până în iunie 2021.

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

Michael ASTNER

Aydan Özoğuz sau diversificarea diversităţii

În loc de motto: Să luptăm pentru pace până nu mai rămâne piatră peste piatră!

pulspulspuls

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Scenarii cu privire la desemnarea noului viceprimar din partea partidoiului la noi în târg

Aventurile consilierului Balalaicu de la partidoiul ieşean, care caută un post bun pe la vreun minister, dar, desigur, s-ar mulţumi şi cu ceva pe plan local, dar care musai să producă caşcaval, aventuri pe care le-am povestit aici la gazetă exclusiv din dorinţa de a arăta cum merg lucrurile în politichia ieşeană, au stârnit un interes neaşteptat în rândul cititorilor noştri şi nu numai. 

Caricatura zilei

Moș Nicoale & Co

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.