anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 28.05.2022

Ar putea fi "sfintele" sursă de îmbolnăvire?

GALERIE
pr Constantin Sturzu
  • pr Constantin Sturzu
- +

Circulă un studiu semnat de un profesor universitar de Teologie, care conchide că "da! - trebuie să ne temem de contaminare în cazul bolilor contagioase care pot ataca latura umană a lui Hristos, Trupul Său Euharistic". Fiul lui Dumnezeu Şi-a asumat firea omenească, devenind şi Fiul Omului. Suferinţele Sale pe Cruce au fost reale, ca şi moartea Sa. Dar asta nu înseamnă că, în mormânt, trupul Său ar fi cunoscut vreun fel de stricăciune.

Iată ce spune o cântare din Sâmbăta Mare: "Prin moarte ai prefăcut omorârea; prin îngropare, stricăciunea; că nestricăcios ai făcut trupul pe care l-ai luat, cu dumnezeiască cuviinţă făcându-l nemuritor; că trupul Tău, Stăpâne, n-a văzut stricăciune; nici sufletul Tău n-a rămas în iad, care este lucru necuvenit". Când Şi-a dat duhul pe Cruce (Luca 23, 46), sufletul şi trupul s-au separat dar, aşa cum ne învaţă Sfântul Ioan Damaschin şi alţii, dumnezeirea nu s-a despărţit nici de suflet, nici de trup. În sensul că şi unul, şi celălalt au rămas ale Aceluiaşi Ipostas, adică ale Persoanei lui Dumnezeu-Cuvântul.

E nevoie, în acest punct, a evoca o distincţie fundamentală în hristologie între pătimire şi stricăciune: "Cuvântul pătimire desemnează aşa-numitele patimi nepăcătoase, adică foamea, setea, oboseala, semnele cuielor sau moartea, care este despărţirea sufletului de trup. Hristos le-a avut pe toate acestea, fiindcă a luat de bunăvoie trup curat şi fără de pată, dar supus morţii şi pătimirii, cu intenţia de a pătimi şi de a muri pentru a pune capăt stăpânirii diavolului. (...) Cuvântul stricăciune înseamnă descompunerea trupului, adică întoarcerea sa la cele din care a fost făcut, după ce sufletul iese din el. (...) Trupul lui Hristos nu a fost atins de putrezire, adică nu a cunoscut stricăciunea, tocmai pentru că era unit cu dumnezeirea" (Arhim. Hierotheos Vlachos, Predici la marile sărbători, Editura Cartea Ortodoxă/ Editura Egumeniţa, Galaţi, 2004, p. 209).

Mântuitorul a pătimit şi a murit pe Cruce nu pentru că nu avea încotro, în virtutea vreunei necesităţi sau constrângeri a firii Sale omeneşti, ci pentru că a ales să pătimească astfel din dragoste pentru noi, voind a ne izbăvi din robia păcatului şi a morţii. Sfântul Chiril al Alexandriei, spre exemplu, "a făcut din deşertarea de Sine a Cuvântului, care consta în acceptarea voluntară de către Cuvântul a limitărilor Întrupării şi restrângerea puterii divine, punctul de plecare al tuturor deliberărilor sale despre Întrupare. Cuvântul Şi-a impropriat experienţe omeneşti prin transformarea lor dinăuntru: ceea ce era violent, involuntar, tragic, fără scop şi fatal pentru orice fiinţă omenească obişnuită a devenit voluntar, cu scop mântuitor şi de viaţă dătător în slujirea Cuvântului" (Paul L. Gavrilyuk, "Pătimirea Dumnezeului nepătimitor. Dialecticile gândirii patristice", Editura Doxologia, Iaşi, 2013, p. 267). Aşadar, trupul lui Hristos nu a cunoscut, în cele trei zile cât a stat în mormânt, stricăciunea - adică nici o formă de descompunere nu a afectat trupul Lui.

Dar cât a vieţuit pe pământ, în cei 33 de ani, a cunoscut acest trup boala? Ştim din Evanghelii că Iisus a flămânzit, a însetat, a obosit, a suferit. Toate acestea, cum s-a spus, sunt slăbiciuni ale firii omeneşti de după căderea protopărinţilor Adam şi Eva. Fire pe care El a asumat-o integral. Dar se poate ca Iisus, ca Om, să se fi îmbolnăvit? Cel ce a vindecat atâţia bolnavi, inclusiv de boli grave precum lepra, Cel ce a dat vedere orbului din naştere putea, El Însuşi, să aibă vreo slăbiciune de acest gen? Evident, nu. Cu atât mai puţin putea fi transmiţător de boli. Spre exemplu, v-o puteţi închipui pe femeia care s-a atins de poala hainei Lui (cf. Matei 9, 20-22), vindecându-se de scurgerea de sânge, luând însă de pe hainele sale vreun microb ucigaş? Sau pe cea care i-a spălat cu lacrimi picioarele Lui şi I Le-a sărutat (cf. Luca 7, 37-50), v-o puteţi închipui ca luând vreun eventual virus aterizat pe acolo, cine ştie de unde? Şi linguriţa euharistică e un soi de "haină" ce-L poartă pe El spre cei ce caută cu credinţă la Sfintele Taine. Şi noi, când ne împărtăşim, punem gura nu doar pe Trupul euharistic, ci şi pe cea ce este în proximitatea acestuia.

Trupul Domnului nu poate fi, aşadar, sursă sau prilej de răspândire a ceva rău. Nici de la Sine (în privinţa aceasta există oarecare unanimitate), dar nici prin preluarea a ceva dăunător de la alţii. Vă aduceţi aminte, desigur, de reacţia lui Simon Petru, cea de după prima pescuire minunată, când e copleşit de această prezenţă divină: "Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos!" (Luca 5, 8). Cu adevărat, ca dânsul şi noi gândim adesea. Cunosc persoane ce nu acceptau să intre în biserică spunând că ar spurca-o prin prezenţa lor, la câte păcate se ştiau că au săvârşit. Dar oare noi putem spurca pe Dumnezeu? Nu cumva "contactul" cu El este cel care ne curăţeşte pe noi? Când spun asta, nu am în vedere, desigur, ideea că Euharistia ar putea fi vreun "dezinfectant-minune". Nici vorbă. Ci doar mut perspectiva din plan sanitar în plan soteriologic. Ceea ce este mântuitor şi aduce "viaţă veşnică" poate fi, concomitent, şi sursă de infecţie, de îmbolnăvire? Desigur, asta nu înseamnă că cei ce sunt credincioşi nu pot fi şi vulnerabili în faţa bolii. Sau că "sfintele uscate" ori lăsate spre uscare nu pot cunoaşte vreo formă de alterare, ele păstrându-şi firea de pâine şi de vin, care implică şi vulnerabilitate. Ci doar că boala nu poate fi transmisă de sau prin cele sfinte.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

C-aşa-i în tenis!

Nicolae GRECU

C-aşa-i în tenis!

Englezii îl exclud pe Medvedev de la Wimbledon, ATP îl face lider mondial.

opinii

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Eugen MUNTEANU

Identitate personală, identitate etnică, identitate naţională (V)*

Românitatea mea este dată, în mod esenţial, de faptul de a locui în limba română şi de a accepta să fiu numit român. Restul ingredientelor ţin de opţiunile mele personale.

Cinematografie, mit şi ideologie

pr. Constantin STURZU

Cinematografie, mit şi ideologie

Pe 23 mai a debutat seria de evenimente “Ne vedem la Mitropolie”. Sala “Iustin Moisescu” a Centrului Eparhial din Iaşi se doreşte a deveni tot mai mult un spaţiu al prelungirii “prelegerilor” în “dialoguri”, în vederea întăririi “comuniunii”. 

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

Aurelian-Petruș PLOPEANU

„Comunismul primitiv”, o minciună vinovată şi frivolă

În viziunea lui Marx, naraţiunea despre comunismul primitiv sună în felul următor: cândva, în timpuri imemoriale, proprietatea privată era necunoscută omului. Hrana era distribuită după necesităţi, iar toţi cei aflaţi în nevoie erau îngrijiţi. 

pulspulspuls

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Iată cum votează corect online un conţilier local cu proiect imobiliar de avizat la Premărie!

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, când ne gândim la prichiciul vetrei cel humuit şi când vedem cum se joacă unii aleşi locali cu motoceii imobiliari prinşi de horn de Mihăiţă, parcă nu prea ne saltă inima de bucurie.  

Caricatura zilei

Bronz specific

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.