„Ar rămâne în țară, dar bat la uși închise”. Dezbateri aprinse la Iași după ideea lui Bolojan ca absolvenții de Medicină să lucreze un număr de ani în România înainte de a pleca

Argumentul invocat de șeful Guvernului este cel al reciprocității: dacă statul suportă ani de pregătire, facultate și rezidențiat, ar fi legitim ca medicii formați astfel să întoarcă sistemului o parte din acest efort, prin câțiva ani de practică în spitalele din țară, inclusiv în zonele deficitare. Însă, dincolo de mesajul politic, problema atinge realități structurale din sistemul sanitar.

Dr. Luminița Iancu: Nu putem încălca libera circulație, dar putem regândi rezidențiatul

 Prof. dr. Luminița Iancu, prorector responsabil de studii post universitare în cadrul Universități ide Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași (UMF), pledează pentru o abordare echilibrată. Ea subliniază că dreptul la liberă circulație este un principiu fundamental al Uniunii Europene, iar orice măsură coercitivă ar intra în coliziune cu acest cadru. În același timp, consideră că soluții există, dar ele trebuie căutate în organizarea mai eficientă a rezidențiatului și în corelarea acestuia cu posturile efectiv disponibile în spitale.

• Citește și Bolojan vrea ca absolvenții de medicină să „lucreze în România, cel puţin câţiva ani de zile”: „Ai o obligație față de țară”

În viziunea sa, problema majoră nu este plecarea în sine, ci incertitudinea profesională cu care se confruntă tinerii medici după finalizarea pregătirii. O soluție ar fi organizarea rezidențiatului direct pe post, astfel încât medicul să știe încă de la început unde va lucra după specializare.

„În calitate de prorector care răspunde de rezidenți, eu cred că nu putem încălca dreptul la libera circulație. Am încălca un principiu care stă la baza Uniunii Europene. Pe de altă parte, cred că propunerea doamnei președinte a Colegiului Medicilor, dna prof. Poiană, pare logică în acest context, respectiv ca la Rezidențiat să fie posturi. În momentul în care un absolvent alege o specialitate, alege și postul respectiv, cu loc de muncă în spitalul pe care îl alege”, a declarat aceasta pentru „Ziarul de Iași”.

Prof. dr. Luminiţa Smaranda Iancu, prorector responsabil de studii post universitare

În acest fel, spune ea, nu s-ar mai pune problema incertitudinii de după finalizarea pregătirii, adică întrebarea firească pe care și-o pun mulți tineri medici: ce posturi vor fi disponibile după ce devin specialiști și unde vor putea profesa. În varianta actuală, cine optează pentru o anumită specialitate pe loc, la final este nevoit să caute în toată țara spitale care scot la concurs poziții pentru specialiști în domeniu. În schimb, dacă încă de la început ar fi scoase un număr consistent de posturi clar definite, corelate cu nevoile reale ale spitalelor, atunci unitățile medicale cu deficit de personal ar putea solicita direct Ministerului Sănătății scoaterea acestor poziții la Rezidențiat.

• Citește și O radiografie a începutului profesiei de medic în Iaşi. Evadarea „de sub aripa lui dom’ profesor”

„Adică, în momentul în care este Rezidențiat pe loc, eu aleg specialitatea «Chirurgie», de exemplu, dar după ce devin specialist trebuie să mă uit în toată țara ca să văd ce posturi se scot la concurs pentru un specialist în chirurgie. Pe când, dacă de la început se scot câteva sute de posturi, în care se spune foarte clar, iar la ultimul Rezidențiat, de exemplu, Spitalul Județean Bacău a scos în jur de 15 posturi, pentru aproape toate specialitățile, spitalul care se știe deficitar propune Ministerului Sănătății scoaterea la Rezidențiat a unor posturi. Asta ar fi soluția”, a subliniat prof. dr. Luminița Iancu pentru „Ziarul de Iași”.

Economistul Dan Chirleșan: Discuția despre „obligație” nu poate fi separată de realitatea economică

 Dacă în zona universitară dezbaterea se poartă în jurul limitelor legale și al organizării rezidențiatului, din perspectivă economică problema este mai profundă. Prof. dr. Dan Chirleșan, de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, consideră că tema lansată de premier trebuie analizată în contextul mai larg al modului în care funcționează statul român, al dezechilibrelor bugetare și al climatului socio-profesional care îi determină pe tineri să plece.

„În sistemul nostru educațional, unde statul își asumă parcursul cetățeanului din momentul în care se naște și până când moare, cu diverse ajutoare – de la primul trusou la burse, la a merge la școală și a nu învăța nimic – Bolojan, sau maurul de la Palatul Victoria, spunea că ar trebui ca o parte din ceea ce înseamnă accesul la educație să se regăsească și în serviciile pe care cei care au beneficiat de educație gratuită să le întoarcă societății. Tema pe care Bolojan o lansează este o temă de reflecție, nu este o temă care poate constrânge. Dar Bolojan transmite și pe un alt canal că bugetul este secătuit. Deficitul acesta nu a fost creat nici de francezi, nici de englezi, ci de cei pe care noi i-am trimis la Palatul Victoria. Dacă noi am hotărât prin vot că cineva care nu a putut să probeze niciodată că și-a luat măcar Bacalaureatul poate să ajungă premier, că altcineva care a trișat la doctorat poate fi premier și că ei, odată ajunși acolo, își echipează aparatul de lucru doar cu «pupători de falange», rezultatele sunt dezastruoase”, a menționat profesorul.

Dan Chirleșan este profesor de Monedă, Credit și Bănci la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

În opinia sa, migrația medicilor este simptomul unor disfuncționalități mai vechi: presiunea fiscală ridicată, salariile mici raportate la nivelul european, lipsa stabilității instituționale și percepția că regulile nu sunt aplicate echitabil. Atât timp cât tinerii specialiști nu găsesc posturi sau condiții competitive în spitalele românești, simpla invocare a unei obligații morale nu va produce efectul dorit.

„Noi acum avem de plătit o factură care ne arată că, în țara numită «tigrul Europei» de către Dăncilă, avem cele mai multe salarii minime pe economie, adică plătim cel mai prost forța de muncă și, din plata aceasta destul de limitativă, statul își ia partea leului, adică 42% din fiecare salariu luat în plată. Pe de o parte, avem o situație în care oamenii fug sau migrează ca să își găsească condiții de muncă, să spunem, mai prietenoase nevoilor lor; pe lângă condițiile de muncă, caută și condiții socio-profesionale și culturale, adică respectul față de reguli. Se duc în țările în care aceste probleme au fost demult rezolvate. Absolvenții de medicină ar rămâne și ei în țară, dar bat la ușile spitalelor închise. Bolojan nu face o adresare directă tinerilor care se duc la Rezidențiat în Franța și mai rămân încă 2–3 ani, o parte dintre ei întorcându-se merituos acasă și găsind ușile închise”, a subliniat economistul Dan Chirleșan.

Publicitate și alte recomandări video