Gazeta Sporturilor a difuzat, ieri, o înregistrare video de la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală cu un pacient internat la Terapie Intensivă care are viermi într-o plagă de pe ceafă. Potrivit jurnalistului Cătălin Tolontan, autorul filmării este un medic, iar imaginile au fost realizate în urmă cu două zile, în secţia Anestezie-Terapie Intensivă a spitalului. În imagini apare un pacient care în spatele urechii are o rană invadată de viermi albi. “Mai e un caz identic, însă n-am reuşit să-l filmăm decât pe acesta”, dezvăluie medicul. “Cum secţia e plină de muşte, ceea ce se vede pe filmare sunt, cu mare probabilitate,  larve de muşte”, adaugă doctorul, care insistă ca filmul să fie făcut public în pofida durităţii sale. ”Ce sens are să ascundem realitatea? Ce e mai grav: să arătăm sau să îndurăm aşa ceva, pacienţii şi noi, cei care ştim. Acestea sunt condiţiile în care sunt trataţi pacienţii în acest spital! Şi trebuie schimbate!”, adaugă medicul.

Contactat de GSP, şeful secţiei ATI de la Spitalul de Arşi, Adrian Stănculea, a răspus iniţial că i se pare puţin probabil acest caz, apoi a recunoscut faptul că pacienţii sunt trataţi în condiţii de igienă precară. "Nu avem uşi glisante, nu avem aer condiţionat, deci putem avea muşte… dar aici putem vorbi şi despre o deficienţă în tratamentul medical, deoarece aceşti pacienţi trebuie curăţaţi şi pansaţi zilnic”, a mai spus Stănculea.

"Este inacceptabil ca după 6 luni de la Colectiv să nu fi învăţat nimic"

Pacientul din imaginile difuzate de gsp.ro a decedat ieri, dar Stănculea susţine că moartea acestuia nu a avut drept cauză larvele de muşte. "Acele larve nu îl omoară. Nu înseamnă că le lăsam să stea pe pacient. Imaginea e reală. Nu am ce să comentez. A existat situaţia asta, a unui pacient care avea în zona arsă cei patru-cinci viermi. Sunt zone de necroză unde nu poţi băga degetele şi să speli ca pe mâini, că poţi rămâne cu urechea în mână. Zonele acelea se spală cu delicateţe. E de ajuns să fie o muscă, nu vă închipuiţi că e ca la gunoi”, a declarat Stănculea la Antena 3.

Cu toate acestea, procurorii au deschis un dosar penal pentru moarte suspectă în acest caz. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii a precizat că de la incendiul din Clubul Colectiv au fost foarte multe controale la Spitalul de Arşi. "Este o problemă foarte gravă de management în acel spital”, a declarat Colintineanu, pentru News.ro.

La câteva ore după apariţia imaginilor postate de Gazeta Sporturilor, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a convocat o conferinţă de presă în care a precizat că soluţia acestei crize ar fi închiderea şi relocarea Spitalului de Arşi din Capitală. Ministrul Sănătăţii a mai spus că, dacă în acest moment se întâmplă în România un accident cu victime cu arsuri, pacienţii trebuie trimişi în străinătate, pentru că nu există posibilitatea de a fi îngrijiţi în ţară. "În ultimele două luni au fost mai multe situtaţii de criză la Spitalul de Arşi, după accidentul de la Valea Cascadelor şi cel privind transfuzia de sânge. Dincolo de problemele grave de management şi personalul insuficient, este inacceptabil ca după 6 luni de la Colectiv să nu fi învăţat nimic", a afirmat ministrul Sănătăţii. El a spus că a luat în calcul de mai multe ori închiderea acestui spital, ultima dată săptămâna trecută, iar concluzia a fost că nu poate fi închis întreg spitalul: "Sunt mai multe variante - relocarea unei secţii, a întregului spital, evaluăm".

De ce nu s-au mai construit secţii pentru arşi?

Fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu a declarat, ieri, că situaţia de la Spitalul de Arsuri din Capitală era cunoscută de ani de zile şi că acesta nu trebuie închis peste noapte, ci transferate diferite secţii şi făcută igienizarea. Nicolăescu susţine că soluţia pentru asigurarea condiţiilor pentru îngrijirea câtorva zeci de arşi în eventualitatea unui accident este construirea spitalelor regionale care să aibă secţii de arşi. El spune că a început acest program când era ministru, însă a fost oprit de succesorii săi, ”din prostie”.

Întrebat de News.ro ce a făcut el cât a fost ministru al Sănătăţii pentru a îndrepta situaţia, dacă aceasta era cunoscută de ani de zile, Eugen Nicolăescu a răspuns: ”Am să vă dau câteva exemple: 2006, 2007, 2008, a fost programul de construcţie de spitale regionale de urgenţă, cele 8 spitale regionale din care unul era în Bucureşti şi care aveau în componenţa lor şi o secţie de arşi – între 5 şi 10 paturi – la cele mai înalte standarde pe care le aveam la vremea respectivă şi care se găseau în Europa. Când am plecat eu din mandat, la sfârşitul lui 2008 erau licitiaţii sau chiar contracte în curs de negociere pentru aceste spitale”. Nicolăescu a spus că, în anul 2009, succesorul său la Ministerul Sănătăţii, Ion Bazac, ”a anulat tot şi de atunci nu s-a mai făcut nimic”. El a susţinut că aceste programe au fost oprite pentru că succesorii săi ”au avut alte interese, alte scopuri sau nu au vrut să continue ca să nu se termine pe vremea nu ştiu cărui ministru”.