anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Arhiepiscopia Iaşilor aniversează 380 de ani de la aducerea moaştelor Sfintei Parascheva

GALERIE
sfanta parascheva
  • sfanta parascheva
- +

Arhiepiscopia Iaşilor aniversează, pe 12 şi 13 iunie, 380 de ani de la aducerea moaştelor de la Constantinopol a Sfintei Cuvioase Parascheva.

Cu acest prilej, anul acesta, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” se vor săvârşi slujba de Priveghere, în ziua de 12 iunie, şi Sfânta Liturghie, a doua zi, pe 13 iunie.

Totodată, în Sala Gotică a Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” va avea loc un simpozion şi va fi organizată o expoziţie de cărţi, icoane şi veşminte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Simpozionul este organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, evenimentele urmând să aibă loc sâmbătă, pe 12 iunie, de la ora 15.00.

La finalul simpozionului va avea loc şi vernisajul expoziţiei realizată de Biblioteca „Dumitru Stăniloae", Catedrala Mitropolitană şi Centrul Resurrectio, expoziţie care va fi deschisă publicului timp de o săptămână de la vernisaj.

Pe lângă evenimentele amintite, Editura Doxologia a Arhiepiscopiei Iaşilor anunţă apariţia a două noi lucrări: „Noi consideraţii referitoare la aducerea moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva la Iaşi”, ediţie îngrijită de Bogdan Brânză, şi un mini-album intitulat „380 de ani de la aducerea la Iaşi a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Acestea pot fi achiziţionate online, la adresa edituradoxologia.ro, sau de la Librăria Doxologia. În toată această perioadă, credincioşii se pot închina la Sfânta Cuvioasă Parascheva, racla cu sfintele moaşte fiind aşezată în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Istoria aducerii moaştelor la Iaşi

Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi pe 13 iunie 1641, potrivit documentelor istorice fiind aşteptate de domnul Vasile Lupu şi credincioşi la podul Bahluiului, cu lumânări în mână.

Totodată, bisericile din Iaşi au întâmpinat aducerea moaştelor cu sunetele clopotelor, moaştele fiind ulterior purtate pe umeri, în frunte cu mistropolitul Varlaam, de către preoţi după ce au fost preluate de la delegaţii Patriarhiei Ecumenice, Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianopolei şi Teofan al Paleon-Patronului.

Moaştele Cuvioasei Paraschiva au fost ulterior aşezate la biserica, pe atunci nouă, cu hramul închinat Sfinţilor Trei Ierarhi, iar de atunci, în fiecare an pe 14 octombrie, creştinii din Moldova şi-au cinstit pentru multă vreme ocrotitoarea.

Una dintre primele minuni atestate istoric este cea de la incendiul din 26 decembrie 1888, când moaştele au scăpat miraculos. Atunciau fost transferate în noua Catedrală Mitropolitană, unde au rămas şi până astăzi.

Totuşi, locul din biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” în care au fost aşezate moaştele în anul 1641 este cinstit şi astăzi printr-un veşmânt al Sfintei care este pus la închinare, dar şi prin moaştele Sfântului Vasile cel Mare, primite în dar de către Domnul Vasile Lupu al Moldovei de la Patriarhul Macarie al Antiohiei.

Minuni ale moaştelor

Una dintre primele minuni ale moaştelor despre care vorbeşte Biserica este cea prin care a scăpat de incendiul din 1888, când învelişurile exterioare s-au topit din cauza căldurii, însă cel de lemn a rămas intact.

Este considerată o minune înfăptuită de Cuvioasa Parashiva şi faptul că, pe perioada războaielor mondiale, oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala Mitropolitană, unde se păstrează moaştele, nu a fost atinsă.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial au existat mărturii din partea ostaşilor români şi ruşi că, atunci când frontul se afla în jurul Iaşului, iar ruşii porneau la atac, o femeie de statură uriaşă s-ar fi oprit între cele două tabere, iar ostaşii s-au simţit fără puteri şi nu au mai putut continua lupta.

Tot despre o minune a Cuvioasei se vorbeşte atunci când este amintită seceta din 1947, când, după o procesiune în care au fost scoase moaştele prin satele Moldovei, au apărut nori de ploaie.

În decursul anilor, sute de credincioşi au afirmat că, în urma rugăciunilor de la racla Sfintei, au fost vindecaţi, îndrumaţi în mod miraculos sau li s-au rezolvat problemele în mod minunat. Totodată, se spune că cei care au dorit răul moaştelor, cum ar fi fost cazul în perioada comunistă, s-au îmbolnăvit sau au pătimit într-un fel sau altul.

Este amintit şi un episod în jurul anilor 1950 în care comuniştii ar fi dorit să îngroape moaştele, iar la când au început să sape groapa s-ar fi stârnit furtună, cerul s-a întunecat şi a început să plouă cu gheaţă, urgia liniştindu-se după ce cei care începuseră să sape groapa s-au dus la Mitropolie pentru a se închina moaştelor.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un mai prea îndepărtat (I)

Cătălin ONOFREI

Un mai prea îndepărtat (I)

Au trecut peste trei decenii de la primele alegeri „libere”!

opinii

Papua Noua Românie

Briscan ZARA

Papua Noua Românie

Furtul şi distrugerea lucrurilor care nu-ţi aparţin sunt obiceiuri respectate cu sfinţenie de toţi aici. Fiecare dintre aceste fapte va fi recompensată cu vârf şi îndesat în lumea de apoi, deci e bine să ai cât mai multe din astea în portofoliu.

Șefu-i șef și-n pielea goală?

Cristina DANILOV

Șefu-i șef și-n pielea goală?

Conceptul de „violenţă de gen”, considerată a fi iniţial o chestiune de familie ce nu trebuia să iasă pe uşi şi, deci, în care nu trebuie să se intervină din afară, denumeşte azi o problemă mai largă ce pare să se fi extins, dincolo de uşa casei, pe mai multe paliere din viaţa de zi cu zi a multor femei. Prezenţa acestui tip de violenţă în relaţii de cuplu sau profesionale scoate în evidenţă, din păcate, şi mai mult imaginea femeilor aflate în situaţie de subordonare faţă de bărbaţi şi presupune asumarea relaţiilor de putere inegale din punct de vedere istoric dintre cele două genuri, prin care bărbaţii sunt legitimaţi să-şi menţină status-quo-ul de dominaţie.

Artă şi război

Mihai DORIN

Artă şi război

Războiul a fost mereu o temă de reflecţie pentru istorici şi artişti, dar şi o temă de investigaţie declarat „obiectivă” de către istorici şi asumat subiectivă de către artişti. Nu e o competţie între cele două viziuni, ci o formă de complementaritate liberă. 

pulspulspuls

O mică îndoială strecurată în altar la Mitropolie de preoţii ieşeni mai deschişi spre lume. Problema lui Teo Fan Fan

O mică îndoială strecurată în altar la Mitropolie de preoţii ieşeni mai deschişi spre lume. Problema lui Teo Fan Fan

Pentru că tot este astăzi în calendarul ortodoxiei ziua Sfântului Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, haideţi să împărtăşim cu ocazia asta şi cu domniile voastre, iubiţi drept-credincioşi, o chestiune de care ne minunăm şi ne tot roade de mai multă vreme pe noi, iar mai nou auzim că roade şi unele feţe bisericeşti de prim rang din toată arhiepiscopia, şi nu numai. 

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.