Arhitect, despre Iași: Un oraș poate fi vechi, dar nu poate să nu aibă elementele prezentului
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Arhitect, despre Iași: Un oraș poate fi vechi, dar nu poate să nu aibă elementele prezentului

GALERIE
iasi
  • iasi
- +

Recent, la Iași s-a anunțat organizarea unui concurs internațional de arhitectură cu invitați. Rareori se vorbește despre remodelarea urbanistică drept un proces deliberativ, cu atât mai mult ca fiind asumat de o companie privată, în cazul acesta IULIUS. Concursul a fost inițiat pentru o zonă centrală a orașului Iași, fiind potențat de provocări ancorate în caracterul cultural protejat al zonei și de prezența în proximitate a unor obiective istorice emblematice pentru oraș. De aici izvorăște necesitatea organizării concursului, potrivit echipei organizatorice, care este formată din profesioniști din domeniul arhitecturii, urbanismului și patrimoniului – arhitecții Șerban Țigănaș, Augustin Ioan, Dragoș Ciolacu, Mihai Drișcu și Matei Bogoescu și istoricul Cătălin Turliuc.

Arhitectul Șerban Țigănaș, în calitate de președinte al echipei organizatorice a concursului internațional de arhitectură inițiat de grupul IULIUS, a răspuns la câteva întrebări.

Iașul este un oraș cu arhitectură veche valoroasă. Cum te asiguri că arhitectura de secol XXI este corect amplasată și integrată?

Da, Iașul are arhitectură foarte valorosă și operațiuni urbane care au încercat să o pună în valoare, să lege diferitele clădiri și ansambluri într-un tot coerent, după principiile vremurilor în care au fost realizate. Totuși, orașul este încă departe de a fi terminat această încercare de a completa zona centrală cu spații publice liant și cu noi obiecte arhitecturale de calitate care să se armonizeze cu cele existente.

Un oraș este într-un proces continuu de selecție și înlocuire, prin care se aleg reperele care trebuie sau merită să fie păstrate și se decide asupra celor care sunt transformate sau înlocuite cu construcții noi. Este evident că aceste operațiuni sunt dificile și că, în anumite cazuri, lucrurile nu sunt evidente. Dacă în privința monumentelor istorice de primă valoare teoriile conservării și protecției sunt relativ convergente, nu la fel stau lucrurile cu acele clădiri care au doar anumite calități, ce nu le califică pentru a supraviețui timpului. Este dificil de decis soarta oricărei zone în care nu s-a schimbat mai nimic în mulți ani de zile și ne-am obișnuit cu aparența ei, însă așteptările utilizatorilor orașului s-au modificat și au crescut. Această dificultate stă de cele mai multe ori la baza arhitecturii bune și excepționale.

Când e vorba de zone valoroase nu se pot aplica rețete din categoria „corect”, care repetă identic soluții probate altundeva, pentru că fiecare situație este extrem de particulară. Se pot însă urmări principii valabile și se pot defini calitativ așteptările pentru astfel de intervenții. Personal, cred că cel mai bine este să formulezi „cum să fie” un nou ansamblu și mai puțin „cum să nu fie”. În modul în care formulezi tema de concurs, ar trebui să nu ne substituim arhitectului autor, cerându-i foarte precis ca ceea ce ne oferă să fie mic sau mare, alb sau roșu, vizibil sau invizibil. În schimb, trebuie să îi atragem atenția asupra valorilor pe care nu dorim să le pierdem și asupra celor pe care dorim să le primim, să fie adăugate prin noua intervenție. Nu e simplu, dar e extrem de posibil, dacă un astfel de concurs de arhitectură îți dă posibilitatea, să compari și să alegi din mai multe soluții, fiecare foarte bună.

Ce credeți că îi lipsește Iașului pentru a fi mai prietenos cu locuitorii?

Aș începe prin a spune că nu există oraș ideal și că fiecare oraș are zone bune și zone mai puțin bune, după multe criterii. Un oraș este prietenos dacă este confortabil, incluziv, echilibrat, divers, stimulativ, accesibil fizic și financiar, sănătos în ceea ce privește calitatea aerului, apei și a solului și bogat în ceea ce privește patrimoniul cultural. Orașul este prietenos, în primul rând, dacă oamenii sunt așa, dacă instituțiile publice și serviciile private îți dau această stare, clădirile și spațiile dintre ele fiind o scenă din care nu pot lipsi actorii, pentru a avea un spectacol. Un Iași prietenos însemnă mai mult caracter propriu și mai puține contradicții. Un oraș poate fi vechi, dar nu poate să nu aibă elementele prezentului, pentru că se muzeifică, ori viața oamenilor este construită pe trecut, dar proiectată spre viitor.

Prezentul are multe forme de conlucrare cu trecutul peste care se așează, iar când reușește, spunem că e adecvat. Situația dezirabilă este aceea în care simțim continuitatea și coerența. Aici, aș spune că există orașe care au atins o corență pe care trebuie să nu o piardă și orașe care trebuie să își dobândeacă această coerență, care are premise, dar care nu a fost încă niciodată la apogeu. Iașul este, în opinia mea, din această a doua categorie. Ar trebui să se preocupe de spațiul public de calitate, care să devină liantul ce leagă valorile existente, în primul rând. Dacă am putea circula pe jos sau cu vehicule lente de oriunde - oriunde, făcându-ne plăcere să trecem prin orice zonă, la orice oră și putând să ne oprim când dorim sau avem nevoie, ar însemna că orașul a devenit foarte prietenos cu sufletul și corpul fiecăruia dintre noi. Ori, de multe ori, sufletul e confuz și corpul obosește sau chiar suferă.

Articol susținut de Iulius Grup

Aflați amănunte de pe hotnews.ro.

VEDEȚI ȘI:

„Clădirea viitorului” - ce spun membrii juriului celui mai mare concurs de arhitectură din Iaşi? - AICI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dicţionar politic 2021 (II)

Cătălin ONOFREI

Dicţionar politic 2021 (II)

Cuvântul specific anului 2021 este „trădare”. Dacă ar fi să-l personalizez, mi-aş imagina un păpuşoi uriaş, blond, cam stricat, ce repetă sacadat, ori de câte ori îl scapi cu fundul în sus, pe-se-de, pe-se-de, pe-se-de…

Filmuletul zilei

opinii

Paradoxul australian

Briscan ZARA

Paradoxul australian

Nu zic să accepţi pe oricine îţi bate în poartă, mai ales acum că stai într-un cartier select, curat, pretenţios, ai iarba tunsă la milimetru, în casă miroase a levănţică şi nu găseşti fir de praf nicăieri, dar trebuie totuşi trasată o linie între democraţie reală şi abuz democratic, cu damf de tiranie.

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Cristina DANILOV

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Banii - investiţii şi decizii de afaceri - sunt de obicei legaţi de domeniul matematicii, finanţelor şi statisticii, datele indică de fiecare dată când guvernele lumii se apleacă asupra lor unde ar trebui să dirijeze resursele financiare pentru ca întreaga societate să atingă un anumit nivel de prosperitate. Dar, în familie, lucrurile stau puţin altfel, oamenii nu iau decizii financiare doar pe foaie de calcul. Le iau după cină, uneori la un pahar de vin sau după ce au terminat treburile casnice, ţinând cont de priorităţi, intenţii, dorinţe, de istoria personală, de propria lor viziune asupra viitorului, de egoul lor, în fine, de marketingul, de promoţiile şi stimulentele salariale.

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

Mihai DORIN

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

La doi ani de la debutul pandemiei, în România putem face un succint bilanţ. Aceasta a prilejuit developarea realităţilor social-politice, instituţionale şi a mentalităţilor specifice unei societăţi întârziate. Metoda comparativă înlesneşte clarificarea diferenţelor de abordare a crizelor între societăţile incluzive şi cele extractive. Fără a intra în detalii, precizăm că societăţile incluzive sunt cele care edifică instituţii creative, dinamice, democratice şi predictibile, iar cele extractive sunt rezultatul selecţiei nedemocratice, prin intermediul unor soluţii opace, din interiorul cercurilor vicioase ale puterii.

pulspulspuls

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Pentru că auzim că multă şi zbuciumată curiozitate a mai trezit zilele trecute pontul nostru legat de faptul că viitoarea şefă a Operei ieşene, în locul amicului lui Chirică, ar urma să fie o madamă de bine din târg apropiată de partidoi, iacătă că pe azi avem ceva date mai concrete, în afară de genul viitoarei şefe, adicătelea cel femeiesc, despre care vedem că a creat atâta vâlvă. 

Caricatura zilei

Ca între prieteni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X