Arhitectura azi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 29.01.2022

Arhitectura azi

GALERIE
dr arh Oancea Ionel Corneliu
  • dr arh Oancea Ionel Corneliu
- +

S-au risipit ca vântul sec al deşertului treizeci de ani de pace, de creştere economică, după statistici cea mai mare din Europa, ȋn aşteptarea noii arhitecturi româneşti. 

Ȋn aşteptarea relaţiei de continuitate cu tradiţia ȋn forme compatibile cu evoluţia arhitecturii ȋn lumea, numită ȋndeobşte, civilizată. Aşteptare zadarnică. Arta organizării spaţiului de viaţă se dovedeşte a fi dincolo de posibilităţile reale ale societăţii noastre neasemuit de confuze. Deşi este arta esenţială pentru chipul ţării, nimeni nu pare deranjat de faptul că aproape fiecare nouă construcţie desfigurează acest chip.

Ȋmi amintesc studiile de management urban făcute la Manchester prin anul 2001. O amintire pregnantă are legătură cu interesul publicului pentru arhitectură. Ȋn librării se găseau ghiduri de arhitectură nouă evaluată critic. Mi-am rezervat zile pentru a vizita ca pe colecţie de artă vie ultimele realizări identificabile inclusiv printr-un text de specialitate cu descrierea criteriilor ȋn temeiul cărora autorul ghidului a selectat clădirea respectivă. Critica de arhitectură ȋn Anglia este o specializare ȋn sine studiată ȋn universităţi şi manifestă ȋn cărţi, reviste şi alte medii de comunicare. Ea susţine fenomenul de creaţie separând grâul de neghină, ierarhizând valori. Ȋn consecinţă nu este o ȋntâmplare că arhitecţii realizează opere de arhitectură ȋn societăţile care susţin consecvent acest domeniu de creaţie.

Ca orice domeniu artistic, esenţială pentru naşterea valorilor este libertatea. Acea libertate sufocată ȋn ultima parte a vremurilor comuniste şi aproape de extincţie ȋn zilele noastre. Cine sunt ucigaşii, inconştienţi, sunt convins, ai necesarei libertăţi, cum este câmpul lor de activitate a cărei finalitate este moartea frumosului, a echilibrului, a armoniei din sufletul neamului atât de elocvent exprimabile prin arhitectură şi urbanism?

Primii sunt tocmai aceia care investesc ȋn construcţii. Refractari la valorile consacrate ȋn domeniu, preocupaţi exclusiv de eficienţa rudimentară prin profit conjunctural rapid, majoritatea lor au chiar veleităţi „artistice”. Ȋşi impun „viziunile” funcţionale şi formale percepute subliminal din produsele reziduale culese ȋn cine ştie ce circumstanţe. Manifestarea lor este dictatorială, unidirecţională. Indiferent că este o persoană fizică, juridică sau publică, proprietarul banilor are orgoliul conferit de puterea celui care investeşte. Pentru ei şantierul, construcţia este locul de manifestare a persoanei vidate de cultură.

Din nefericire există posibilitatea ȋntocmirii unui catalog de construcţii patronate de astfel de investitori. Am putea avea la ȋndemână imaginea urâtului, kitchului, chiar a monstruosului fără nici o congruenţă cu arta spaţiului. Ce se poate face? Mai nimic atâta vreme cât puterea banului anulează elocvenţa oricărei idei creatoare, deşi ar trebui să fie exact invers.

Urmează sistemul legislativ şi administrarea lui. Deşi trăim ȋntr-un stat european nu pare să existe nici un fel de interes profesional pentru problemele grave de urbanism şi amenajarea teritoriului ale ţării. Peisajele sunt poluate continuu cu dezvoltări evident ȋntâmplătoare. Arhitectura este artă contextuală, frumuseţea ei iese ȋn evidenţă prin armonia cu spaţiul natural şi construit ȋn care ia fiinţă. Ori un spaţiu haotic pune ȋn umbră orice gest creator de valoare. Ȋn adaos, numeroasele constrângeri juridice ȋn continuă amplificare pe parcursul avizării-autorizării unui proiect transformă creaţia de arhitectură ȋn calvar. Posibilele viziuni iniţiale ajung la finele parcursului rudimente de soluţii fără personalitate, fără suflet.

Prin nu ştiu ce mister administraţiile locale s-au ȋmpovărat cu responsabilităţi tehnice ȋn autorizarea proiectelor cărora nu le poate face faţă. De aici confuzii extreme cu efecte dezastruoase pentru toate părţile implicate ȋn proces. Ȋn mod normal primăriile ar trebui să administreze numai regulamentele de urbanism, ȋn timp ce problemele tehnice, respectarea legislaţiei ȋn domeniul calităţii construcţiilor ar trebui transferate inspectoratelor de stat unde ar trebui verificate, conform legii, toate proiectele. Asistăm acum la o fugă generalizată de responsabilitate exprimată prin ȋncetinire, tergiversare, chiar blocarea ȋntregului proces investiţional.

Ȋn fine, un rol adevărat ȋn susţinerea libertăţii de creaţie şi al statutului profesional ar trebui să-l joace structurile organizatorice, respectiv Uniunea şi Ordinul Arhitecţilor. Rolul social al arhitectului a coborât atât de jos ȋncât nu prea mai contează implicarea lui ȋn calitatea spaţiului de viaţă. O parte din vină o au tocmai aceste organizaţii. Ele nu au voce, nu au prezenţă publică. Nu reuşesc să facă diferenţa ȋntre interesele individuale ale membrilor aflaţi ȋn mod natural ȋn competiţie, de interesele de grup a căror apărare s-ar răsfrânge benefic ȋn calitatea arhitecturii. Dacă o structură profesională cu mii de membri, atât de importantă cum este Ordinul Arhitecţilor, nu are forţa şi prestigiul necesare pentru susţinerea unui mediu creativ ȋn societate, ce aşteptări putem avea de la toţi ceilalţi?

Concluzia e clară. Nu există nici un semn de normalitate. Prin urmare dezordinea, cenuşiul, nesemnificativul, ȋntâmplătorul rămân să domine ȋn continuare un domeniu de creaţie fundamental pentru sănătatea societăţii.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce angajarea în Guvern a unui fiu de politician ne face să pierdem de două ori

Dan CONSTANTIN

De ce angajarea în Guvern a unui fiu de politician ne face să pierdem de două ori

De aceea mulţi dintre tineri aleg din start să-şi caute ceva în afară. Nu vor să se milogească pe aici şi oricum e mai cool să lucrezi în Berlin sau Londra decât să-ţi faci veacul prin Vaslui.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (5)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (5)

Autorul relatează în continuare despre felul în care familia sa din Seimeni, sat situat pe malul dobrogean al Dunării, a traversat anii comunismului.

Cu Dumnezeu, de-a v-aţi ascunselea

pr. Constantin STURZU

Cu Dumnezeu, de-a v-aţi ascunselea

Cuvântul Dumnezeu cred că e printre cele mai familiare cuvinte. Dar avem noi o idee clară asupra conţinutului acestui cuvânt? Îl învăţăm de mici, dar ceea ce învăţăm corespunde realităţii? Trăim cu impresia că atunci când vorbim despre Dumnezeu ştim precis la Ce (sau la Cine) ne referim. 

Coroana reginei

arh. Ionel OANCEA

Coroana reginei

Arhitectura este arta deplină a spaţiului de viaţă, personală şi comunitară. Resursele de creativitate vin din întreaga cultură şi civilizaţie. Referinţele sunt complexe, diferite de ale artelor plastice figurative sau nonfigurative. 

pulspulspuls

Avem notabilităţi faine pe listă: iacătă cine vine la inaugurarea A8 din 2050!

Avem notabilităţi faine pe listă: iacătă cine vine la inaugurarea A8 din 2050!

Sinceri să fim acuma, parcă nici nu ştim cum s-o luăm: de bună sau de nebună? Un personagiu din târg pus pe ghiduşii a făcut o pagină online specială, preventiv, ca să ocupe loc în faţă, pentru inaugurarea autostrăzii Unirii, A8, pentru data de luni, 3 ianuarie 2050 (!). 

Caricatura zilei

Oare și lor le-a venit mare?

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X