Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
De ceva vreme a devenit vizibilă, ispititoare, competiţia dintre oraşele cu posibilităţi de organizarea a târgurilor de Crăciun. Se fac clasamente la nivel naţional, european, chiar mondial. Situarea în vârful clasamentului înseamnă atractivitate, înseamnă turişti, înseamnă afacere. Investiţiile într-un astfel de proiect, mari dacă este căutată atragerea publicului, sunt recompensate cu profit în toate planurile. În primul rând este o afacere financiară, oraşul împreună cu firmele implicate în proiect câştigă bani frumoşi.
Apoi satisfacţia, mândria cetăţenilor pentru spectacolul cu chipuri multiple desfăşurat în oraşul lor. În acelaşi timp calitatea imaginii turistice a oraşului creşte vertiginos, începe să fie cunoscută în lume, devine un reper pe harta destinaţiilor de vacanţă. Avem în ţara noastră o administraţie locală care a descoperit cheia succesului. Sibiul, an de an, se află în topul oraşelor europene cu cele mai frumoase târguri de Crăciun.
Fenomenul este amplu. Numeroase industrii inventează şi produc mulţime de produse pentru a da strălucire sărbătorilor de iarnă, sisteme de iluminat decorativ, moşuleţi, animăluţe, pitici, spiriduşi, globuri, jucării, o listă nesfârşită de lucruri în esenţă inutile vin să împodobească spaţiile publice, magazinele, vitrinele invadând de acolo locuinţele oamenilor, în special ale acelora cu posibilităţi financiare.
Dar târgurile noastre de Crăciun nu sunt numai atât. Ele etalează toată gama de produse culinare tradiţionale, cârnaţi, fripturi, mici, vin şi ţuică fiartă. Porcul este la mare căutare chiar dacă sacrificarea lui în ogradă nu respectă normele europene şi, din ce în ce mai mult, îl înlocuim pe acesta cu porcul fad, din import, omorât cu mult mai multă delicateţe. Mâncarea este însoţită de muzică, de concerte în aer liber, în desfăşurarea cărora colindele, din ce în ce mai comerciale şi multe din import, ocupă mereu mai puţin spaţiu. Nu lipsesc de pe tarabele târgurilor nici produsele utile, industriale, îmbrăcăminte, aparate casnice şi multe altele.
Târgurile şi prin ele oraşele devin spaţii ale iluziilor nelimitate. Se vinde fericire cu chip de kitsch şi se creează nefericire pentru mulţimile îndrăgostite de iluzii, dar lipsite de posibilităţile de a le cumpăra. Bazate pe aranjamentele de obiecte şi lumini sclipitoare, cu ofertă diversă de produse şi servicii consumabile, ele sunt evenimente efemere, aşteptate cu nerăbdare şi intrate deja în modul nostru de viaţă. Cine îşi mai poate imagina Crăciunul fără ele?
Aşa cum sunt realizate târgurile în momentul de faţă, modul de integrare urbanistică în structura oraşelor, dar şi arhitectura lor în sine, cu excepţia acelor care se clasifică în topurile de atractivitate, este întâmplător. Cu alte cuvinte nu sunt realizate de profesionişti ai artei spaţiului. Realizarea acestor feluri de proiecte din timp, într-un concept deschis, capabil să permită variabilitatea şi creşterea calităţii de la an la an, de echipe competente a căror experienţă proprie, îmbogăţită continuu în competiţia cu alte echipe, poate ridica foarte mult calitatea acestor amenajări sezoniere. Chiar şi aşa se naşte un mare semn de întrebare. Cel mai probabil fără răspuns. De ce avem nevoie de ele? Originea acestor evenimente publice, scăldate în lumină artificială, are origini mai degrabă păgâne, prilejuite de solstiţiu de iarnă cu cea mai lungă noapte din an şi începutul creşterii zilei lumină.
La prima vedere, prin sărbători de iarnă, înţelegem marile sărbători creştine legate de naşterea şi botezul Domnului. În realitate conţinutul creştin, fundamental, a trecut în plan secundar. Accentul se pune pe facil, pe distractiv, pe petrecerea, în sensul de cheltuire, de pierdere, a timpului liber căpătat cu generozitate în această perioadă de fiecare cetăţean.
Din punctul de vedere al creştinului practicant, sărbătoarea naşterii şi botezul Domnului sunt bucurii ale sufletului, nu ale cărnii. Ele sunt precedate de posturi şi rugăciuni pentru despătimire, pentru liniştea minţii şi purificarea inimii în scopul înlesnirii comunicării cu Hristos. Este evident că toate acestea nu au nici o legătură cu bâlciul, cu târgul indiferent cât de bine organizat şi de spectaculos este el. Practic organizarea acestor evenimente publice căpuşează, pur şi simplu, sărbători religioase cu care nu are nimic în comun. Întrebarea este de ce? Sunt multe oraşe turistice antrenate într-un efort permanent de a face oraşul şi mai atractiv prin evenimente multe şi înlănţuite. Este modul lor de a fi şi de a asigura resurse economice pentru dezvoltarea oraşului. Poate fi un răspuns.
Cred, în concluzie, că efortul continuu de desacralizare a sărbătorilor merită scopuri mai înalte şi, evident, alte arhitecturi.
Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului
Cuvinte cheie: + targuri de craciun, sarbatori crestine, Nasterea Domnului, destinatii de vacanta
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |