Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Arhitectura sărbătorilor

GALERIE
dr arh Ionel Oancea
  • dr arh Ionel Oancea
- +

De ceva vreme a devenit vizibilă, ispititoare, competiţia dintre oraşele cu posibilităţi de organizarea a târgurilor de Crăciun. Se fac clasamente la nivel naţional, european, chiar mondial. Situarea în vârful clasamentului înseamnă atractivitate, înseamnă turişti, înseamnă afacere. Investiţiile într-un astfel de proiect, mari dacă este căutată atragerea publicului, sunt recompensate cu profit în toate planurile. În primul rând este o afacere financiară, oraşul împreună cu firmele implicate în proiect câştigă bani frumoşi. 

Apoi satisfacţia, mândria cetăţenilor pentru spectacolul cu chipuri multiple desfăşurat în oraşul lor. În acelaşi timp calitatea imaginii turistice a oraşului creşte vertiginos, începe să fie cunoscută în lume, devine un reper pe harta destinaţiilor de vacanţă. Avem în ţara noastră o administraţie locală care a descoperit cheia succesului. Sibiul, an de an, se află în topul oraşelor europene cu cele mai frumoase târguri de Crăciun.

Fenomenul este amplu. Numeroase industrii inventează şi produc mulţime de produse pentru a da strălucire sărbătorilor de iarnă, sisteme de iluminat decorativ, moşuleţi, animăluţe, pitici, spiriduşi, globuri, jucării, o listă nesfârşită de lucruri în esenţă inutile vin să împodobească spaţiile publice, magazinele, vitrinele invadând de acolo locuinţele oamenilor, în special ale acelora cu posibilităţi financiare.

Dar târgurile noastre de Crăciun nu sunt numai atât. Ele etalează toată gama de produse culinare tradiţionale, cârnaţi, fripturi, mici, vin şi ţuică fiartă. Porcul este la mare căutare chiar dacă sacrificarea lui în ogradă nu respectă normele europene şi, din ce în ce mai mult, îl înlocuim pe acesta cu porcul fad, din import, omorât cu mult mai multă delicateţe. Mâncarea este însoţită de muzică, de concerte în aer liber, în desfăşurarea cărora colindele, din ce în ce mai comerciale şi multe din import, ocupă mereu mai puţin spaţiu. Nu lipsesc de pe tarabele târgurilor nici produsele utile, industriale, îmbrăcăminte, aparate casnice şi multe altele.

Târgurile şi prin ele oraşele devin spaţii ale iluziilor nelimitate. Se vinde fericire cu chip de kitsch şi se creează nefericire pentru mulţimile îndrăgostite de iluzii, dar lipsite de posibilităţile de a le cumpăra. Bazate pe aranjamentele de obiecte şi lumini sclipitoare, cu ofertă diversă de produse şi servicii consumabile, ele sunt evenimente efemere, aşteptate cu nerăbdare şi intrate deja în modul nostru de viaţă. Cine îşi mai poate imagina Crăciunul fără ele?

Aşa cum sunt realizate târgurile în momentul de faţă, modul de integrare urbanistică în structura oraşelor, dar şi arhitectura lor în sine, cu excepţia acelor care se clasifică în topurile de atractivitate, este întâmplător. Cu alte cuvinte nu sunt realizate de profesionişti ai artei spaţiului. Realizarea acestor feluri de proiecte din timp, într-un concept deschis, capabil să permită variabilitatea şi creşterea calităţii de la an la an, de echipe competente a căror experienţă proprie, îmbogăţită continuu în competiţia cu alte echipe, poate ridica foarte mult calitatea acestor amenajări sezoniere. Chiar şi aşa se naşte un mare semn de întrebare. Cel mai probabil fără răspuns. De ce avem nevoie de ele? Originea acestor evenimente publice, scăldate în lumină artificială, are origini mai degrabă păgâne, prilejuite de solstiţiu de iarnă cu cea mai lungă noapte din an şi începutul creşterii zilei lumină.

La prima vedere, prin sărbători de iarnă, înţelegem marile sărbători creştine legate de naşterea şi botezul Domnului. În realitate conţinutul creştin, fundamental, a trecut în plan secundar. Accentul se pune pe facil, pe distractiv, pe petrecerea, în sensul de cheltuire, de pierdere, a timpului liber căpătat cu generozitate în această perioadă de fiecare cetăţean.

Din punctul de vedere al creştinului practicant, sărbătoarea naşterii şi botezul Domnului sunt bucurii ale sufletului, nu ale cărnii. Ele sunt precedate de posturi şi rugăciuni pentru despătimire, pentru liniştea minţii şi purificarea inimii în scopul înlesnirii comunicării cu Hristos. Este evident că toate acestea nu au nici o legătură cu bâlciul, cu târgul indiferent cât de bine organizat şi de spectaculos este el. Practic organizarea acestor evenimente publice căpuşează, pur şi simplu, sărbători religioase cu care nu are nimic în comun. Întrebarea este de ce? Sunt multe oraşe turistice antrenate într-un efort permanent de a face oraşul şi mai atractiv prin evenimente multe şi înlănţuite. Este modul lor de a fi şi de a asigura resurse economice pentru dezvoltarea oraşului. Poate fi un răspuns.

Cred, în concluzie, că efortul continuu de desacralizare a sărbătorilor merită scopuri mai înalte şi, evident, alte arhitecturi.

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri