Ariile gălbui de pe pleoape pot fi un semnal de alarmă că aveți crescute valorile lipidelor din sânge
Doina Ștefănescu, 67 ani, Brăila: Sunt câteva luni de când mi-a apărut pe pleoapa superioară în colțul intern al ochiului drept o pată gălbuie ușor elevată. Pentru că nu m-a durut, nu m-a deranjat foarte tare, iar din punct de vedere estetic am acoperit acea zonă cu fond de ten. Am început să mă îngrijorez în momentul în care am sesizat că o leziune gălbuie identică este pe cale să apară și la ochiul stâng. Prima mea grijă este să nu îmi afecteze vederea, mai ales că nu înțeleg care este cauza, în condițiile în care eu am grijă să păstrez o igienă strictă a feței și a mâinilor.
As. Univ. Dr. Anisia Iuliana Alexa (FOTO), medic primar oftalmolog, Clinica de Oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgențe ”Sf. Spirifon”, Iași: ”Din pozele pe care le-ați trimis la redacție, cel mai probabil, acele mici protuberanțe galbene de pe tegumentul pleoapelor dumneavoastră sunt ceea ce noi numim xantelasme. Evident, un diagnostic de certitudine îl puteți avea după un consult oftalmologic. Xantelasmele în sine nu reprezintă o problemă oftalmologică majoră, sunt mai degrabă un semnal de alarmă care vă indică faptul că trebuie să faceți o serie de analize medicale pentru a vă verifica profilul lipidic. Practic, xantelasmele reprezintă cea mai comună formă a xantoamelor, adică a unor acumulări de grăsime. Acestea pot să apară ca efect secundar la pacienții care au dislipidemie. Dislipidemia este o concentrație crescută de lipide (colesterol, trigliceride sau ambele) sau o concentrație scazută de colesterol lipoproteic bogat (HDL – colesterolul bun). Totuși, chiar dacă sunt mai des întâlnite la cei care se confruntă cu astfel de boli, depozitele de colesterol în structura tegumentului pleoapelor pot apărea și de sine statător, la pacienți care nu au dislipidemie, putând avea chiar o cauză de natură genetică.
Sunt mulți pacienți care ajung la oftalmologie, îngrijorați de apariția xantelasmelor, fără să știe că au valori mari ale lipidelor. De aceea, înainte de a lua o decizie în ce privește tratamentul xantelasmelor, vă recomand să faceți o serie de analize medicale privind profilul lipidic (colesterol seric, HDL colesterol, LDL colesterol, trigliceride). Nu vreau să vă sperii, dar dislipidemia se poate complica prin depunerea acestor grăsimi pe vasele de sânge, formând placi de aterom care pot provoca evenimente tragice cardio-vasculare, precum accident vascular cerebral sau infarct. Sunteți norocoasă că ați primit acest ”semnal” care v-a determinat să solicitați o opinie medicală astfel încât, în urma investigațiilor recomandate, să puteți corecta valorile profilului lipidic, dacă va fi cazul. Tulburările funcționale ale tiroidei sau ficatului sau diabetul zaharat se pot asocia cu dezechilibre ale metabolismului lipidic și cu apariția xantelasmelor.
În general, această acumulare cutanată de depozite lipidice este întâlnită la pacienți de vârstă medie, dar poate apărea la orice vârstă. Primele semne ale apariției unor xantelasme constau în mici pete reliefate, de culoare alb-galbenă sau oranj, localizate în jurul ochilor, pe pleoapele superioare – ca în cazul dumneavoastră – sau pe pleoapele inferioare. Aceste zone nu sunt dureroase, au marginile delimitate și sunt moi. Nu afectează vederea și funcționarea pleoapelor, însă, dacă nu sunt tratate la timp, pot crește în dimensiuni.
Xantelasmele pot fi diagnosticate prin examinare directă, de către medicul specialist oftalmolog. În rare cazuri, cu aspect atipic, se poate recomanda și efectuarea unei biopsii, o biopsie excizională prin care xantelasma este îndepartată chirurgical și trimisă pentru evaluare anatomopatologică. De regulă se recomandă investigații suplimentare, precum analize privind profilul lipidic, teste renale, hepatice, tiroidiene etc., întrucât, în anumite situații, xantelasmele pot fi un semn al unei boli ”ascunse”.
Tratamentul acestora poate fi de mai multe tipuri în fucție de localizara, dimensiunile și profunzimea xantelamelor se poate opta pentru excizie chirurgicală, terapie cu laser, peeling chimic, crioterapie, ablația cu radiofrecvență sau cu plasmă.
Dar, așa cum am mai precizat, înainte de a iniția oricare dintre aceste proceduri, în cazul dislipidemiilor este necesar să se ia măsuri privind controlul colesterolului și al trigliceridelor. Dacă factorii predispozanți persistă, rata de recidivă a xantelamelor crește semnificativ. De aceea, recomandăm acestor pacienți un control la medicul cardiolog care poate stabili o schemă de tratament în acest sens, precum și o serie de îmbunătățiri în stilul de viață și în regimul alimentar. Nutriționiștii propun reducerea aportului de grăsimi saturate și înlocuirea acestora cu grăsimi sănătoase (care provin din ulei de măsline, avocado, nuci, pește etc.), introducerea fibrelor solubile în alimentație (linte, mazăre, fasole, ovăz etc.), antrenamentele fizice și limitarea consumului de alcool. Toate aceste indicații trebuie personalizate în funcție de rezultatul analizelor fiecărui pacient. Abia după reglarea profilului lipidic putem acționa pentru a îndepărta xantelasmele.
Procedura în sine nu este foarte complicată și nu durează mult. Intervenția chirurgicală se realizează cu anestezie locală, anestezicul fiind injectat subcutanat, apoi se lucrează cu intrumente extrem de fine de oftalmologie și microchirurgie, se folosesc fire foarte subțiri pentru a crea o cicatrice cât mai puțin vizibilă, iar intervenția se realizează cu un microscop operator sau cu ajutorul unor lupe cu magnificație. Nu este necesară spitalizare, astfel încât pacientul poate pleca acasă la scurt timp după operație. Postoperator, de obicei, nu folosim pansamente, ci niste mici benzi de culoarea pielii care protejează aria operată și îi permit pacientului să țină ochii deschiși. Pacientul va reveni la medicul său curant pentru controalele postoperatorii, pentru a îndepărta firele de sutură.
Conform studiilor, tehnicile chirurgicale se asociază cu cea mai bună rată de îndepărtare completă a xantelasmelor, iar rata de recidivă este de mai puțin de 5%. Terapia cu laser este o opțiune pentru atunci când xantelasmele sunt localizate superficial. Procentul de îndepărtare a leziunilor este de aproximativ 75%, iar rata de recurență între 10%-31%. Problemele de pigmentare a pielii (hipo și hiperpigmentare) sunt principalele complicații.
Xantelasmele palpebrale reprezintă o patologie benignă, dar care poate aduce un aspect inestetic al pleoapei, ceea ce îi motivează din plin pe pacienți să le trateze local, dar să și adopte schimbări ale stilului de viață conform recomandarilor specialiștilor”.
Publicitate și alte recomandări video