anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 12.08.2022

Arma statului impotriva evaziunii fiscale: patima romanilor pentru jocurile de noroc

GALERIE
evaziune fiscala, noroc
  • evaziune fiscala, noroc
- +

Ideea nu este nouă. Ea e inspirată de câteva ţări în care acest sistem funcţionează cu succes. Ministerul Finanţelor n-a găsit încă o formulă. Cel mai apropiat exemplu de graniţele noastre este Malta, unde la fiecare 15 zile se extrag mai multe serii câştigătoare ale bonurilor fiscale din luna precedentă. Câştigurile sunt imense, de 100 de ori valoarea. De exemplu, la extragerea din 15 martie, pentru un bon de 14,7 euro, câştigătorul a luat 1.470 de euro. La unul de 29,4 euro, s-a câştigat 2.940 de euro. Au fost 19 câştigători. Suma maximă care poate fi câştigată în Malta e de 11.647 de euro şi a fost luată de patru ori.

Nu este pentru prima dată când se vehiculează posibilitatea introducerii unui astfel de sistem. Prin 2010, premierul Emil Boc anunţa că prevederile Codului Fiscal urma să fie modificate şi se propunea o serie de măsuri fiscale care să contracareze evaziunea fiscală. Una din aceste măsuri viza introducerea loteriei bonurilor fiscale. Principul era ca toţi cei care vor avea bonuri fiscale adunate până la un anumit plafon să beneficieze de o primă din acea sumă de bani. Ideea a fost în cele din urmă abandonată de guvernanţi. 

Înainte de încercările premierului Boc, aceasta a fost o propunere venită din partea mediului de afaceri.
"Consumatorul are tot interesul să ceară bonul fiscal pentru a participa la această loterie. În momentul în care va fi cerut bonul fiscal, de toată lumea, mulţi din banii negri care se învârt astăzi în comerţ vor dispărea", explica atunci Liviu Rogojinaru de la Consiliul Naţional al IMM-urilor.Citeste mai departe...

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Liviu Dragnea să ne ierţi

Liviu Dragnea să ne ierţi

Dosarele deschise cu greu de procurori împotriva suspecţilor de abuz şi alte infracţiuni se tot înfundă. Unele se închid, mai nimeni nu e vinovat de nimic. După fumul gros de la gazele jandarmilor din 10 august, peste evenimentele din piaţă se aşază ceaţa unei justiţii inerte. Ceaţa persistă şi azi, dar azi ştim deja multe şi lucrurile deja nu mai par ceea ce păreau pe-atunci.

opinii

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

Tehnologie şi muzică (2)

Neculai SEGHEDIN

Tehnologie şi muzică (2)

Chitarele electrice au pătruns în România în anii '50-'60, odată cu muzica rock-and-roll, devenită, apoi, muzica rock. Bineînţeles că limitările ideologice ale vremii nu permiteau o dezvoltare pe scară largă a culturii rock, un curent muzical care era o expresie a libertăţii de exprimare şi care utiliza mijloace de expresie artistică nemaivăzute până atunci. Însă, cu toate barierele de comunicare cu vestul, tinerii din România, în special studenţii, erau la curent, atât cât se putea, cu noile orientări muzicale occidentale. Pe lângă aceste constrângeri, mai apărea o problemă, aceea a instrumentelor muzicale, care presupuneau o tehnologie nouă, aveau costuri ridicate, se procurau greu şi nu se fabricau în ţară.

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

pulspulspuls

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Zilele trecute am celebrat patru ani de la această semnătură istorică a premarelui. Fie primit (ştiţi voi unde)!

Iacătă, stimaţi telespectatori, că, graţie unei vigilenţe sporite a unui amic de la presa concurentă din târg, am intrat şi noi în posesia unei fotografii document. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.