Arta compromisului şi rânjetul lui Iordache
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Arta compromisului şi rânjetul lui Iordache

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Dacă situaţia din justiţie e similară celei din 2009, scena politică a mai evoluat, arată ca prin 2012, când soarta guvernului era decisă tot de Băsescu şi Ponta.

Comisia Europeană a publicat marţi concluziile monitorizării justiţiei din România, celebrul Mecanism de cooperare şi verificare (MCV). În esenţă, documentul constată o involuţie „îngrijorătoare” a sistemului judiciar din ţara noastră pe toate palierele. Există suficiente voci familiare cu dosarul care vorbesc despre cel mai negru raport MCV din ultimii zece ani. Singurele aprecieri ale experţilor europeni vizează micile reparaţii făcute după iunie 2019, perioadă care coincide cu încarcerarea lui Liviu Dragnea şi demisia lui Tudorel Toader de la ministerul Justiţiei. Altfel, raportul este extrem de critic la adresa Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, parchet acuzat că a fost creat ca instrument de presiune politică. Comisia dă, printre altele, exemplul Codruţei Kovesi, căreia i s-a deschis dosar penal fix când a candidat pentru şefia parchetului european.

Tot marţi, Ludovic Orban a bătut palma cu Călin Popescu Tăriceanu şi Kelemen Hunor pentru susţinerea guvernului PNL. Ultimii doi au pus condiţii clare pentru vot: fără ordonanţe în domeniul justiţiei. Liderul ALDE a mers mai departe şi a subliniat exact ce-l doare: Secţia specială de anchetare a magistraţilor. Tăriceanu a precizat că va propune şi vota o moţiune de cenzură împotriva lui Orban dacă noul guvern va încerca să desfiinţeze parchetul special. Nu înainte de a lăuda independenţa Secţiei. Culmea, câteva ore mai târziu, Dan Barna bătea în retragere şi anunţa că, foarte probabil, va vota un guvern Orban, în condiţiile în care doleanţele USR pe justiţie se bat cap în cap cu cele ale UDMR şi ALDE.

În timp ce Comisia Europeană posta un comunicat extrem de dur la adresa Secţiei speciale, iar Tăriceanu îi lăuda lui Orban independenţa Secţiei speciale, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se discuta un amendament USR de desfiinţare a Secţiei speciale. Care amendament a fost respins cu 12 voturi PSD „împotrivă” şi 10 voturi PNL, USR „pentru”. Deputaţii ProRomânia, ALDE şi UDMR, care se aflau în sală, au părăsit şedinţa la votul final pentru a asigura majoritatea necesară PSD. „Înfiinţarea acestei secţii este unul din marile câştiguri la legile justiţiei”, a rânjit satisfăcut Florin Iordache după victoria din Comisie.

În ultima săptămână multe voci cu greutate anti-PSD, vector pentru opinia publică, au acuzat „laşitatea” USR de a susţine condiţionat guvernul Orban. Cu alte cuvinte – de fapt cam astea erau cuvintele – „în vremuri de restrişte, când ţărişoara arde, politicienii trebuie să aibă curaj şi să fie dispuşi la compromis”, „politica e arta compromisului” şi alte lozinci pe aceeaşi temă. Ce s-a întâmplat marţi în Comisia juridică de la Cameră arată clar rezultatul compromisului: rânjetul lui Iordache. În fapt, dacă va fi învestit, fără dreptul de a legifera prin ordonanţe în domeniile sensibile - aşa cum a fost învoiala -, guvernul Orban nu va fi cu nimic diferit de guvernele PSD pe care le succedă. Ba da, vorbesc prostii. O diferenţă există şi a fost negociată cu ALDE şi UDMR. Guvernul va continua toate programele de investiţii (pomeni) în teritoriu, dar se vor schimba parţial beneficiarii. Clientela PSD, ALDE, UDMR, va fi înlocuită de clientela PNL, ALDE, UDMR.

În acest moment, învestirea guvernului Orban depinde de voturile parlamentarilor Pro România şi PMP. Ultimii au strâmbat din nas că nu vor face parte din noul Cabinet aşa cum li s-a promis iniţial şi încă stau pe gânduri. În concluzie, să privim şi partea „plină” a paharului. Dacă situaţia din justiţie e similară celei din 2009, scena politică a mai evoluat, arată ca prin 2012, când soarta guvernului era decisă tot de Băsescu şi Ponta.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.