Ascensiune
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Ascensiune

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

„Tu eşti Horaţiul acestei clipe. Te rog deci să-mi duci povestea hamletiană mai departe! Mă striveşte pasărea cu clonţ de rubin, ca pe Labiş. Să nu laşi drama mea neistorisită! Să nu o laşi!”

Acum doi ani, înaintea examenului de licenţă din vară, l-am întâlnit, pe coridoarele Universităţii, pe colegul Hesiod Hăţ de la Studii Euro-Atlantice. Alerga abulic, ţinând nişte cataloage în mână şi strigând: „Eu examinez! Eu tai şi spânzur! Sunt preşedinte, pentru numele lui Dumnezeu! Preşedintele comisiei numărul 1!” Îl cunoşteam bine pe Hăţ. L-am avut chiar profesor (în fine, era asistent pe atunci) imediat după Revoluţie. În acele vremuri idilice, apăruseră zeci de cursuri atractive, cu regim de „opţionale”. Studenţii de la Filologie erau îmbiaţi cu teme exotice, precum Istoria religiilor, predată de menţionatul Hesiod. Fermecaţi, ne-am înscris mai mulţi la orele în cauză doar pentru a realiza rapid că aveam de-a face cu o stratagemă academică menită să salveze cadrele didactice titulare, în regimul ceauşist, pe temut-comunista disciplină Economie politică (inacceptabilă în noile programe de învăţământ superior). Între timp, vede-se, inşii respectivi se specializaseră pe alte domenii de actualitate, i.e. „studiile euro-atlantice”. Hesiod îmi făcuse impresia unui om descurcăreţ şi nu-mi explicam, prin urmare, strania criză teatrală pe care o derula pe holurile instituţiei, mai ales că, din câte îmi aminteam, se afla în pragul pensiei, într-un moment de serenitate şi relaxare carevasăzică. L-am oprit curajos: „Bună dimineaţa, domnule profesor! Dar unde vă grăbiţi aşa?” „La licenţă, la licenţă, acolo mă grăbesc. Eu examinez, orice-ar fi! Sunt preşedinte! Preşedintele celei dintâi comisii!”. Apoi, recunoscându-mă, a stat brusc pe loc şi a luat o faţă plângăcioasă. „Codrine, dragul meu, ce bine că te văd! Tu eşti Horaţiul acestei clipe. Te rog deci să-mi duci povestea hamletiană mai departe! Mă striveşte pasărea cu clonţ de rubin, ca pe Labiş. Să nu laşi drama mea neistorisită! Să nu o laşi!” Glasul îi tremura, iar ochii i se umpluseră de lacrimi.

Am rămas împietrit în ascultare. „De patruzeci de ani, din toamna lui 1979, de când am intrat asistent la Universitate, visez să ajung aici, în punctul maxim al carierei universitare - acela de a fi preşedintele comisiei numărul 1 de licenţă. Ştii prea bine că, la noi, la Studii Euro-Atlantice, sunt mii de studenţi seduşi de perspectiva unor slujbe bune, la absolvire, în structurile NATO sau UE. Ca atare, la examenul-mamut de stat, trebuie să organizăm cinci comisii de evaluare a candidaţilor - şi alea supraaglomerate - pentru a-i putea asculta pe toţi. De când s-a înfiinţat secţia noastră şi eu am dreptul să fiu membru în comisia de finalizare a studiilor (am devenit conferenţiar şi, desigur, profesor după 1999), m-am luptat feroce să pătrund în acest prestigios for academic. E biruinţa supremă a unei cariere universitare, omule! Ce poate fi mai glorios decât să-l determini pe studentul-absolvent să plece în viaţă, din facultatea pe care tocmai a terminat-o, cu o ultimă imagine pe retină, în speţă imaginea ta de mare profesor examinându-l la licenţă, tăindu-l şi spânzurându-l, cum ar veni? Nici una dintre plăcerile meseriei de dascăl nu se compară cu aşa ceva. De aceea, mi-am început teribila ascensiune încă de la sfârşitul anilor nouăzeci. În prima fază, l-am şantajat pe şeful de Catedră din intervalul respectiv. L-am pozat, la o petrecere de Crăciun, unde tipul se abţiguise şi mânca salată de cartofi cu maioneză, cu mâna, direct dintr-un bol de plastic. L-am ameninţat că lipesc fotografia cu el mânjit tot pe la bot prin instituţie, dacă nu mă bagă membru în comisia numărul 5. M-a băgat. Nu a fost suficient. Doream preşedinte. În preziua examenului, l-am vizitat la birou pe preşedintele en titre, aparent din pură amiciţie, cu un carton de prăjituri Boema, delicioase, dar pline cu praf laxativ. Fiind el un ilustru obez, a lins hârtia ca un disperat.”

Hăţ s-a oprit o secundă contrariat. A revenit însă: „Am crezut că va fi ţintuit de o cufureală epică, dar s-a stins a doua zi, după ce a intrat în comă hiperglicemică. Nu ştiusem că era diabetic... În fine, am devenit preşedinte, iar din această poziţie nu mai puteam fi clintit. Am mers pe firul crescător al prestigiului treptat, ca preşedinte al comisiilor 4, 3 şi 2. Pentru asta mi-am promis, la un moment dat, fiica de nevastă altui şef de Catedră, burlac, deşi nu am copii. În anul următor, am transportat eu documentele cu comisiile, pentru aprobare, la Decanat, iar, pe drum, le-am schimbat componenţele, trecându-mă pe mine preşedinte la una superioară. Am mistificat şi semnături. M-am prefăcut că greşesc şi sala odată, zicându-i preşedintelui de la comisia 2 că acolo fusesem de fapt programat şi i-am preluat, cu japca, atribuţiile. Recent, am furat, cu complici, voturile la şefia Catedrei pentru a mă numi singur preşedintele comisiei 1! Ei bine, ce să vezi?! Adineauri, înainte de colocviu, mi s-a comunicat decizia de pensionare. Cică aş fi împlinit şaizeci şi cinci de ani. Iar eu nu am apucat să fiu preşedintele comisiei 1! Abia azi aş fi trăit apogeul carierei...”

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Cosmin PAȘCA

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Rămâne de văzut dacă demiterea lui Voiculescu, întâmplător chiar după anunţata depolitizare a CAS-urilor, va aduce o binemeritată linişte în societate (că în „sistem” cu siguranţă va aduce). În toate cazurile, patima cu care opinia publică s-a raportat la mandatul lui VV, tangentă cu metafizica, ar merita nişte studii sociologice sănătoase.

Filmuletul zilei

opinii

K1 didactic

Codrin Liviu CUȚITARU

K1 didactic

„Ai căpătat contuziile la un meci!” „Oh, nu!” a răspuns Noe. „Nu sunt în faza meciurilor. Învăţ. Aveam însă de predat, la anul I B, portretul lui Ştefan cel Mare, făcut de Grigore Ureche. Am vrut să-i dau culoare marţială, chiar dacă nu lupt încă în ring. Am cerut un voluntar pentru rolul domnitorului. Am precizat că eu voi fi un boier inocent. S-a oferit Mişa Ovinuţ, băietanul creţ din Vaslui. M-a rupt, frate, nu altceva! A interpretat, cred, sintagma degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat extrem de literal.”

Datoria publică în contextul crizelor

Alin ANDRIEȘ

Datoria publică în contextul crizelor

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

George ŢURCĂNAŞU

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

pulspulspuls

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Pentru că, iată, de vreo două zile încoace tot auzim cum se fac şi se desfac scenarii care mai de care despre ce se va întâmpla la vârful filialei liberale de la Iaşi în perioada următoare, am zis că e cazul să vă spunem şi noi ce-am auzit pe ici pe colo. 

Caricatura zilei

Abrogare ordin

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.