Secţiile de Terapie Intensivă COVID 19 din Iaşi funcţionează la capacitate maximă în continuare. Ieri, la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului "Sfântul Spiridon", şapte pacienţi în stare gravă, cu infecţie cu SARS COV 2, aşteptau eliberarea unui pat ATI într-unul dintre spitalele COVID .”Situaţia este foarte serioasă, deşi Spitalul Sfântul Spiridon a crescut capacitatea de ATI atât pentru bolnavii COVID, cât şi pentru cei care au nevoie de diferite intervenţii chirurgicale, fie la Chirurgie sau la Gastroenterologie. În UPU sunt în acest moment cinci pacienţi pe respiraţie non-invazivă şi doi pacienţi care necesită un consum mare de oxigen. În fiecare oră ţinem legătura cu secţiile ATI de la spitalele din judeţ, astfel încât să identificăm cât mai repede posibil un loc liber. Pacienţii continuă să vină la UPU cu forme grave de boală. Sunt trataţi complet în UPU ca şi la ATI.

Deocamdată , pacienţii pe care îi avem în acest moment răspund bine la ventilaţia pe mască cu presiune pozitivă. Nu există pacienţi care necesită oxigen şi să nu i să poată administra. Toate locurile din UPU sunt cu conexiune la oxigen, avem şi tuburi suplimentare. Această capacitate de oxigenoterapie nu este depăşită, dar nu ne dorim să ocupăm la maxim aceste locuri doar cu pacienţi COVID, pentru că mai există şi alţi pacienţi, cu alte patologii, şi care necesită administrare de oxigen”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoeşu, medic şef UPU SMURD.

A sosit unitatea mobilă de la Botoşani

Pentru că nu s-au rezolvat problemele legate de expertiza la sistemul de electricitate, Spitalul Modular Leţcani rămâne închis. În schimb, în acest weekend a fost adusă la Iaşi unitatea mobilă ATI de la Botoşani. Maşina a fost amplasată în parcarea interioară a Spitalului de Boli Infecţioase. “Este amplasată într-o zonă facilă racordării la utilităţi, respectiv electricitate, apă şi canalizare, dar şi la staţia de oxigen. Unitatea va funcţiona pe baza unei staţii separate de cea care deserveşte Spitalul de Boli Infecţioase. Vor fi create două linii de gardă, iar astăzi se va începe operaţionalizarea unităţii, adică racordarea la utilităţi “, a declarat Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase. Din experienţa celorlalte unităţi mobile amplasate în diferite judeţe ale ţării, punerea în funcţiune a durat de regulă aproximativ o lună. Conducerea Spitalului de Boli Infecţioase a precizat însă că unitatea va funcţiona într-o săptămână jumătate. De asemenea, nu o singură dată au existat probleme cu unităţile ATI mobile din ţară. Primul container ATI a fost montat la Timişoara în iulie 2020. Unitatea mobilă cu 12 paturi a fost amplasată în curtea Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“.

A funcţionat două luni şi jumătate, până când, în octombrie, s-a stricat sistemul de încălzire. Păturile n-au făcut faţă, aşa că pacienţii au fost mutaţi în spital. În noiembrie, anul trecut, la Spitalul Municipal Timişoara a fost trimisă Unitatea Mobilă de Terapie Intensivă care se stricase cu câteva săptămâni în urmă la Boli Infecţioase „Victor Babeş“. Containerul a fost reparat la Cluj şi, după ce a fost adus din nou la Timişoara, a funcţionat exact două zile. A apărut o problemă la instalaţia de alimentare cu oxigen. S-a trecut pe butelii, pentru a nu face rău pacienţilor, dar presiunea prea mare a blocat ventilatoarele.

Ce probleme au fost

Nici unitatea mobilă de la Botoşani nu a funcţionat fără probleme până acum. Adusă la Spitalul Mavromati în octombrie, a fost deschisă şi închisă de mai multe ori. Din cauza infiltraţiilor apărute în tavan, exista pericolul de scurtcircuit, respectiv de explozie. Între timp, autotrenul a fost reparat. “Are instalaţie de încălzire, am verificat panourile de comandă. În momentul de faţă, staţia funcţionează pe baza generatorului.

Cititi si: Când vor fi vaccinaţi cei de pe listele de aşteptare. Precizări oficiale

După ce va fi conectată la reţeaua electrică, vom verifica şi acest aspect”, a spus Florin Roşu. Autotrenul are o capacitate de nouă paturi, este dotat cu ventilatoare, monitoare şi alte echipamente specifice. Construite pe structura unei semiremorci, unităţile au grad mare de mobilitate, putând fi deplasate oriunde în ţară. România are, în prezent, cinci unităţi mobile de terapie intensivă, achiziţionate prin Fundaţia pentru SMURD, din donaţii.