Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Astărăstoae: Suntem pe ultimul loc în UE la numărul de medici la mia de locuitori

GALERIE
vasile astarastoae
  • vasile astarastoae
- +

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre finanţarea sistemului de sănătate, despre numirile la conducerea spitalelor, dar şi despre migraţia medicilor peste hotare.

Vasile Astărăstoae a criticat modul în care sunt alocate resursele bugetare către ministere, precizând că Ministerul Finanţelor nu construieşte bugetul după priorităţi.

''Încearcă să construiască bugetul după nevoi ori nevoi sunt peste tot. (...) La noi se dă la fiecare câte puţin să nu se rezolve nimic, toată lumea stă şi aşteaptă cu disperare rectificarea bugetară'', a spus acesta.

Totodată, el s-a declarat împotriva numirilor din sistem pe criterii strict politice. ''Nu înseamnă că un profesionist nu poate să facă politică. E dreptul lui. Dar când primul criteriu de promovarea este carnetul de partid, atunci este foarte grav'', a afirmat Astărăstoae.

Potrivit acestuia, România se află pe ultimul loc în UE la numărul de medici la mia de locuitori.

AGERPRES: Aţi cerut ca Ministerul Sănătăţii să aibă puteri depline pentru ca ceea ce negociază cu sindicatele şi organizaţiile medicilor să poată fi pus în aplicare. Cum este posibil acest lucru pentru a scoate din discuţii Ministerul Finanţelor?
Vasile Astărăstoae: Ceea ce am cerut noi este să aibă un mandat de negociere deplină. (...) Ceea ce negociază cu noi să aibă un mandat foarte clar şi odată ce s-a ajuns la un punct de vedere comun el să fie îndeplinit. Mă întrebaţi de Ministerul de Finanţe. Într-adevăr, în toate ţările, cel mai criticat este MFP. Şi se spune că el are o poziţie dominantă în Guvern. Dar nu ca în România. În România Ministerul de Finanţe are independenţă deplină. Totuşi politica o face Guvernul. Deci în Guvern dacă se ia o decizie Ministerul de Finanţe trebuie să o ducă la îndeplinire, inclusiv în construcţia bugetului. Ceea ce reproşez eu Ministerului de Finanţe din România este că el uită un lucru esenţial - că toate cifrele pe care le introduce trebuie să le introducă în interesul cetăţenilor, în interesul ţării.

De regulă tehnocraţii de la Ministerul Finanţelor introduc cifrele de asemenea manieră încât să le iasă balanţa - atâtea venituri şi deficitul să fie, dacă nu se poate pe zero, să fie cât mai mic. Politica lui este o politică în care reducem cheltuielile, dar nu stimulăm ca banii să fie mai mulţi. Nu mă refer la textul pe care toată lumea îl spune nu se colectează. Eu mă refer la politici care să creeze, să aducă bani. Numai dacă reduci cheltuielile nu rezolvi, pentru că până când poţi să strângi cureaua? O strângi până când se rupe şi atunci el, Ministerul Finanţelor, vede cifre şi nu vede oameni în spatele cifrelor, destine şi sisteme. Al doilea lucru pe care-l reproşăm noi, profesioniştii din sănătate, este că nu s-a înţeles dezvoltarea economică prin politici intersectoriale. (...) Dau un exemplu. Eu când dezvolt o unitate medicală şi o fac ca să fie performantă în acelaşi timp trebuie să iau un aparat - TVA merge la buget...în acelaşi timp produc sănătate, oamenii nu mai sunt atât de bolnavi, oamenii aceia nu mai intră în concedii medicale, se duc şi lucrează - dar să aibă unde. Fac o construcţie, o fabrică de cărămidă... Ele trebuie gândite în aşa fel încât când analizezi să vezi că de fapt cheltuielile pe care le faci se reîntorc şi uneori se întorc mai mult pentru că pot să dezvolt un turism medical, dacă am o unitate medicală care este performantă şi-mi aduce bani în sistemul meu, nu se scurg banii de la mine, mai ales acum când o să vină directiva cu libera circulaţie - de la mine dintr-un sistem tot sărac să se ducă într-un sistem bogat.

Şi al treilea lucru pe care noi îl reproşăm Ministerului Finanţelor este că nu construieşte bugetul după priorităţi. Încearcă să construiască bugetul după nevoi ori nevoi sunt peste tot. În momentul în care faci o prioritate ea deja devine şi intersectorială, acoperi nevoi din mai multe sisteme, dar ai o viziune şi rezolvi o problemă în câţiva ani şi pe urmă te iei de altă problemă. La noi se dă la fiecare câte puţin să nu se rezolve nimic, toată lumea stă şi aşteaptă cu disperare rectificarea bugetară. De ce să nu am un buget de la început? Să aştept rectificarea bugetară? Şi bătălia este de la cine tăiem? Dăm la altcineva...Nimeni nu poate să-şi facă un plan pe un an. Poate să fie managerul unui spital, dau un exemplu, laureata premiului Nobel - dacă lui îi spui de la început că ăsta este bugetul care este, de la început îl vezi că este subdimensionat, nu poţi să faci absolut nimic şi spui lasă că o să vedem noi la rectificarea bugetară, el trăieşte cu această iluzie şi atunci consumă mai mult, îşi consumă tot bugetul în primele 6 luni pentru că spune că o să vină rectificarea bugetară. După care o faci şi spune lasă nu-ţi ajung ultimele 3 luni, o să mai vină rectificarea bugetară şi atunci cheltuielile sunt mult mai mari pentru că atunci când iei cu ţârâita nu obţii nici discount-uri, absolut nimic şi este mai scump. În final când tragi linia vezi că de fapt este mai scump decât dacă de la început ai fi dat o sumă cu care să funcţioneze la parametrii de supravieţuire unitatea medicală.

AGERPRES: Medicii români sunt apreciaţi în străinătate. Totuşi migraţia acestora creează dezechilibre. Care este numărul medicilor, asistenţilor români plecaţi şi care este deficitul din România?
Vasile Astărăstoae: N-aş putea să spun la asistenţii medicali. (...) La medici erau peste 14.000 din 2007 şi până la 1 iulie 2013, iar din 1989 şi până în prezent au plecat peste 20.000 de medici din România. Grosul însă, după cum vedeţi, este din momentul din care am intrat în Uniunea Europeană. Dacă calculăm numai cheltuielile educaţionale, strict educaţionale, nimic altceva ale statului român pentru aceşti medici care au plecat, depăşesc 3,5 miliarde de euro.

Dacă aceşti bani ar fi mers în sănătate, atunci n-am mai fi avut această migraţie. Bineînţeles că avem un deficit şi anume: avem specialităţi care nici nu ştiu cum mai supravieţuiesc. Vă dau exemplu radioterapia. Cu uimire am aflat, erau 54 de radioterapeuţi în toată România într-o ţară în care cancerul este, avem diagnostice, au mai plecat din ei, în acest moment mai avem înregistraţi la Colegiul Medicilor, cu drept de liberă practică, 43. 43 şi gândiţi-vă: Institutul de oncologie Bucureşti, Institutul de oncologie Iaşi, Institutul de oncologie Cluj, secţii de oncologie, investiţii care s-au făcut, pentru că trebuie să recunoaştem s-a investit în sănătate pe aparatură şi nu poţi s-o utilizezi pentru că n-ai oameni. La Institutul de oncologie din Iaşi, în acest moment, cu chiu, cu vai, am reuşit să adunăm cinci radioterapeuţi. O să-i formăm, am trimis pe alţii în străinătate, dar cinci oameni la un institut nou şi un institut performant. (...) În mod normal, pe normările Ministerului Sănătăţii şi pe criteriile de acreditare a spitalelor ar trebui să avem 1.800 de ATI-işti. Avem 632, pentru că restul au plecat. Erau 1.100 în 2007, restul au plecat. Atunci vezi că ai o secţie care are un singur ATI-ist care dimineaţa dă anestezia, după care face gardă la domiciliu, vine dacă este chemat, dar nu ştiu care este pentru pacient, că se întâmplă ceva, ai nevoie de ATI-ist şi durează un interval de timp de 50 de minute - o oră până când ai medicul prezent.

Deci avem specialităţi importante la care nu mai avem medici suficienţi. Per global, noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană cu 1,9, după unii, cu 2,1 după alţii, de medici la mia de locuitori, depinde cum faci raportarea, şi aici variaţia că noi nu ştim câţi locuitori mai sunt în România (...), deci procentul deja este relativ. Dar indiferent cum ar fi, media pe Uniunea Europeană este de 3,6 - 5,65 medici la mia de locuitori. Avem aproape la jumătate. În schimb avem exces pe alte specialităţi, pentru că şi politica de rezidenţiat a fost făcută după ureche. (...) Nu s-au dat locuri pe specialităţile deficitare, au zis, bun, îi recunoaştem ca medici de familie şi avem şi o marjă în medicina de familie, medici specialişti. Nu mai avem, pentru că au plecat în străinătate. Dar era riscul de a avea şomaj în medicina de familie, cei care erau deja să trăiască prost, pentru că la modul în care este contractul cu Casa de Asigurări trebuie să ai un număr mare de asiguraţi ca să poţi să supravieţuieşti cu cabinetul, şi în acelaşi timp, deficit major pe alte specialităţi.

Între timp, în ultimii trei ani de ani, pe această construcţie - număr de rezidenţi - specialităţi, au început lucrurile să se îndrepte, dar spun, numai aparent, pentru că, fie din perioada rezidenţiatului, fie imediat după ce şi-au luat specialitatea, pleacă să lucreze în Europa sau în America. Europa are în acest moment un deficit de 150.000 de medici, iar Statele Unite ale Americii vor ajunge până în anul 2020 cu un deficit de 200.000 de medici. Şcoala românească este recunoscută, neexistând niciun fel de incident, integrarea fiind uşoară pentru că cei care pleacă au un anumit grad de cultură şi civilizaţie, majoritatea cunosc limba ţării în care se duc şi atunci este bătălia de a lua medici din România. E mai dificil să aducă medici din alte ţări, este acest conflict între civilizaţii şi atunci spun "îi aducem, sunt europeni, sunt majoritatea creştini''.

 

Citeşte interviul integral pe AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri