Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre finanţarea sistemului de sănătate, despre numirile la conducerea spitalelor, dar şi despre migraţia medicilor peste hotare.
Vasile Astărăstoae a criticat modul în care sunt alocate resursele bugetare către ministere, precizând că Ministerul Finanţelor nu construieşte bugetul după priorităţi.
''Încearcă să construiască bugetul după nevoi ori nevoi sunt peste tot. (...) La noi se dă la fiecare câte puţin să nu se rezolve nimic, toată lumea stă şi aşteaptă cu disperare rectificarea bugetară'', a spus acesta.
Totodată, el s-a declarat împotriva numirilor din sistem pe criterii strict politice. ''Nu înseamnă că un profesionist nu poate să facă politică. E dreptul lui. Dar când primul criteriu de promovarea este carnetul de partid, atunci este foarte grav'', a afirmat Astărăstoae.
Potrivit acestuia, România se află pe ultimul loc în UE la numărul de medici la mia de locuitori.
AGERPRES: Aţi cerut ca Ministerul Sănătăţii să aibă puteri depline pentru ca ceea ce negociază cu sindicatele şi organizaţiile medicilor să poată fi pus în aplicare. Cum este posibil acest lucru pentru a scoate din discuţii Ministerul Finanţelor?
Vasile Astărăstoae: Ceea ce am cerut noi este să aibă un mandat de negociere deplină. (...) Ceea ce negociază cu noi să aibă un mandat foarte clar şi odată ce s-a ajuns la un punct de vedere comun el să fie îndeplinit. Mă întrebaţi de Ministerul de Finanţe. Într-adevăr, în toate ţările, cel mai criticat este MFP. Şi se spune că el are o poziţie dominantă în Guvern. Dar nu ca în România. În România Ministerul de Finanţe are independenţă deplină. Totuşi politica o face Guvernul. Deci în Guvern dacă se ia o decizie Ministerul de Finanţe trebuie să o ducă la îndeplinire, inclusiv în construcţia bugetului. Ceea ce reproşez eu Ministerului de Finanţe din România este că el uită un lucru esenţial - că toate cifrele pe care le introduce trebuie să le introducă în interesul cetăţenilor, în interesul ţării.
De regulă tehnocraţii de la Ministerul Finanţelor introduc cifrele de asemenea manieră încât să le iasă balanţa - atâtea venituri şi deficitul să fie, dacă nu se poate pe zero, să fie cât mai mic. Politica lui este o politică în care reducem cheltuielile, dar nu stimulăm ca banii să fie mai mulţi. Nu mă refer la textul pe care toată lumea îl spune nu se colectează. Eu mă refer la politici care să creeze, să aducă bani. Numai dacă reduci cheltuielile nu rezolvi, pentru că până când poţi să strângi cureaua? O strângi până când se rupe şi atunci el, Ministerul Finanţelor, vede cifre şi nu vede oameni în spatele cifrelor, destine şi sisteme. Al doilea lucru pe care-l reproşăm noi, profesioniştii din sănătate, este că nu s-a înţeles dezvoltarea economică prin politici intersectoriale. (...) Dau un exemplu. Eu când dezvolt o unitate medicală şi o fac ca să fie performantă în acelaşi timp trebuie să iau un aparat - TVA merge la buget...în acelaşi timp produc sănătate, oamenii nu mai sunt atât de bolnavi, oamenii aceia nu mai intră în concedii medicale, se duc şi lucrează - dar să aibă unde. Fac o construcţie, o fabrică de cărămidă... Ele trebuie gândite în aşa fel încât când analizezi să vezi că de fapt cheltuielile pe care le faci se reîntorc şi uneori se întorc mai mult pentru că pot să dezvolt un turism medical, dacă am o unitate medicală care este performantă şi-mi aduce bani în sistemul meu, nu se scurg banii de la mine, mai ales acum când o să vină directiva cu libera circulaţie - de la mine dintr-un sistem tot sărac să se ducă într-un sistem bogat.
Şi al treilea lucru pe care noi îl reproşăm Ministerului Finanţelor este că nu construieşte bugetul după priorităţi. Încearcă să construiască bugetul după nevoi ori nevoi sunt peste tot. În momentul în care faci o prioritate ea deja devine şi intersectorială, acoperi nevoi din mai multe sisteme, dar ai o viziune şi rezolvi o problemă în câţiva ani şi pe urmă te iei de altă problemă. La noi se dă la fiecare câte puţin să nu se rezolve nimic, toată lumea stă şi aşteaptă cu disperare rectificarea bugetară. De ce să nu am un buget de la început? Să aştept rectificarea bugetară? Şi bătălia este de la cine tăiem? Dăm la altcineva...Nimeni nu poate să-şi facă un plan pe un an. Poate să fie managerul unui spital, dau un exemplu, laureata premiului Nobel - dacă lui îi spui de la început că ăsta este bugetul care este, de la început îl vezi că este subdimensionat, nu poţi să faci absolut nimic şi spui lasă că o să vedem noi la rectificarea bugetară, el trăieşte cu această iluzie şi atunci consumă mai mult, îşi consumă tot bugetul în primele 6 luni pentru că spune că o să vină rectificarea bugetară. După care o faci şi spune lasă nu-ţi ajung ultimele 3 luni, o să mai vină rectificarea bugetară şi atunci cheltuielile sunt mult mai mari pentru că atunci când iei cu ţârâita nu obţii nici discount-uri, absolut nimic şi este mai scump. În final când tragi linia vezi că de fapt este mai scump decât dacă de la început ai fi dat o sumă cu care să funcţioneze la parametrii de supravieţuire unitatea medicală.
AGERPRES: Medicii români sunt apreciaţi în străinătate. Totuşi migraţia acestora creează dezechilibre. Care este numărul medicilor, asistenţilor români plecaţi şi care este deficitul din România?
Vasile Astărăstoae: N-aş putea să spun la asistenţii medicali. (...) La medici erau peste 14.000 din 2007 şi până la 1 iulie 2013, iar din 1989 şi până în prezent au plecat peste 20.000 de medici din România. Grosul însă, după cum vedeţi, este din momentul din care am intrat în Uniunea Europeană. Dacă calculăm numai cheltuielile educaţionale, strict educaţionale, nimic altceva ale statului român pentru aceşti medici care au plecat, depăşesc 3,5 miliarde de euro.
Dacă aceşti bani ar fi mers în sănătate, atunci n-am mai fi avut această migraţie. Bineînţeles că avem un deficit şi anume: avem specialităţi care nici nu ştiu cum mai supravieţuiesc. Vă dau exemplu radioterapia. Cu uimire am aflat, erau 54 de radioterapeuţi în toată România într-o ţară în care cancerul este, avem diagnostice, au mai plecat din ei, în acest moment mai avem înregistraţi la Colegiul Medicilor, cu drept de liberă practică, 43. 43 şi gândiţi-vă: Institutul de oncologie Bucureşti, Institutul de oncologie Iaşi, Institutul de oncologie Cluj, secţii de oncologie, investiţii care s-au făcut, pentru că trebuie să recunoaştem s-a investit în sănătate pe aparatură şi nu poţi s-o utilizezi pentru că n-ai oameni. La Institutul de oncologie din Iaşi, în acest moment, cu chiu, cu vai, am reuşit să adunăm cinci radioterapeuţi. O să-i formăm, am trimis pe alţii în străinătate, dar cinci oameni la un institut nou şi un institut performant. (...) În mod normal, pe normările Ministerului Sănătăţii şi pe criteriile de acreditare a spitalelor ar trebui să avem 1.800 de ATI-işti. Avem 632, pentru că restul au plecat. Erau 1.100 în 2007, restul au plecat. Atunci vezi că ai o secţie care are un singur ATI-ist care dimineaţa dă anestezia, după care face gardă la domiciliu, vine dacă este chemat, dar nu ştiu care este pentru pacient, că se întâmplă ceva, ai nevoie de ATI-ist şi durează un interval de timp de 50 de minute - o oră până când ai medicul prezent.
Deci avem specialităţi importante la care nu mai avem medici suficienţi. Per global, noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană cu 1,9, după unii, cu 2,1 după alţii, de medici la mia de locuitori, depinde cum faci raportarea, şi aici variaţia că noi nu ştim câţi locuitori mai sunt în România (...), deci procentul deja este relativ. Dar indiferent cum ar fi, media pe Uniunea Europeană este de 3,6 - 5,65 medici la mia de locuitori. Avem aproape la jumătate. În schimb avem exces pe alte specialităţi, pentru că şi politica de rezidenţiat a fost făcută după ureche. (...) Nu s-au dat locuri pe specialităţile deficitare, au zis, bun, îi recunoaştem ca medici de familie şi avem şi o marjă în medicina de familie, medici specialişti. Nu mai avem, pentru că au plecat în străinătate. Dar era riscul de a avea şomaj în medicina de familie, cei care erau deja să trăiască prost, pentru că la modul în care este contractul cu Casa de Asigurări trebuie să ai un număr mare de asiguraţi ca să poţi să supravieţuieşti cu cabinetul, şi în acelaşi timp, deficit major pe alte specialităţi.
Între timp, în ultimii trei ani de ani, pe această construcţie - număr de rezidenţi - specialităţi, au început lucrurile să se îndrepte, dar spun, numai aparent, pentru că, fie din perioada rezidenţiatului, fie imediat după ce şi-au luat specialitatea, pleacă să lucreze în Europa sau în America. Europa are în acest moment un deficit de 150.000 de medici, iar Statele Unite ale Americii vor ajunge până în anul 2020 cu un deficit de 200.000 de medici. Şcoala românească este recunoscută, neexistând niciun fel de incident, integrarea fiind uşoară pentru că cei care pleacă au un anumit grad de cultură şi civilizaţie, majoritatea cunosc limba ţării în care se duc şi atunci este bătălia de a lua medici din România. E mai dificil să aducă medici din alte ţări, este acest conflict între civilizaţii şi atunci spun "îi aducem, sunt europeni, sunt majoritatea creştini''.
Cuvinte cheie: + vasile astarastoae, finantare sistemul sanitar
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |