Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Astăzi, "Ziarul de Iaşi" împlineşte 30 de ani de la apariţie. Iată un mic "secret" pentru cititori

GALERIE
pagina 1 cu raster
  • pagina 1 cu raster
- +

Într-una din primele zile ale anului 1990, coboram Copoul ducând un maldăr de ziare în braţe. Am traversat parcul unde erau statuile voievozilor, am trecut pe lângă Romtelecom şi am ajuns în dreptul Casei Asigurării Meseriaşilor, la “Boltă”, cum i se mai spune. Acolo am fost descoperit de doi indivizi, care s-au apropiat în fugă. Ştiam ce va urma. 

M-am proptit în zidul calcanului înnegrit, care mărgineşte clădirea, am dezvelit marfa şi am ridicat uşor piciorul drept ca să ţin lumea la distanţă. Riscam altfel să mă sufoc. Zeci de mâini întinse, fiecare ţinând o monedă de aluminiu de cinci lei, erau îndreptate spre mine. În cinci minute am dat toate ziarele “Opinia studenţească”. Au apucat să cumpere doar o parte dintre doritori, şi numai aceia care aveau bani mărunţi. Ceilalţi au fost ghinionişti.

Un an după aceea, pe 27 mai, a apărut primul număr al ziarului “Monitorul”. Care avea să devină “Ziarul de Iaşi”, în 2001…

Era un ziar cu trei pagini, o invenţie ciudată, posibilă printr-un mix de utilizare a tehnologiei vechi şi a celei noi. Pentru a economisi un “calandru” la rotativă, paginile 2 şi 3 erau printate de pe calculator şi trimise în tipografie ca o fotografie. Astfel, textele nu mai trebuiau culese manual la linotip. Printarea sub formă de poză, pe imprimante laser, dura o jumătate de oră, timp în care tehnoredactorii priveau miraţi la clepsidra care apărea în centrul ecranului de la computerul cu procesor Z286, cu memorie RAM de 128KB. Dacă astăzi ai cere cuiva să facă asta, probabil ar încerca o dată sau de două ori, dar şi-ar da demisia dacă ar trebui să o facă seară de seară. Cu toate acestea, cu toţii eram bucuroşi şi mândri. Simţeam că suntem parte a unei revoluţii. Tehnologia digitală sufla în pânzele industriei media şi răsturna câteva secole bune de când Gutenberg inventase tiparul.

Reporterii se băteau pe telefoanele fixe din redacţie, iar numărul de linii era limitat de costurile astronomice practicate de Romtelecom. Ca să vorbeşti cu o sursă, o sunai la serviciu, până la orele două sau trei. După aceea era o loterie. Un reporter abil, care trebuia să vorbească cu primarul Constantin Simirad, după orele acestuia de serviciu, trebuia să se documenteze temeinic. Trebuia să afle unde a plecat de la birou, iar apoi începea să sune la Partidul Alianţei Civice, să întrebe dacă a ajuns acolo, apoi acasă, la soţia sa, la prietenul şi colegul de partid Liviu Antonesei, la viceprimarul Vasile Dumitru, la Starea Civilă, la regia Citadin, şi, în final, din nou acasă, în Tătăraşi. Dacă nu răspundea nici atunci, suna la vecinul său, să-l întrebe dacă l-a văzut cumva. Ajunsesem să ştim obiceiurile tuturor persoanelor cu funcţii publice, în ce restaurante mănâncă, unde joacă fotbal, şi alte lucruri, uneori de nespus. Dar nu ne era greu. Munceam ca să răspundem la câteva întrebări de bază: cine, ce, unde, când, cum, de ce.

Apoi au apărut staţiile radio, “motorolele”, pager-ele, telefoanele mobile, email-ul. Computerele şi-au dublat anual puterea, liniile de transmisii de date au devenit tot mai încăpătoare, aparatele foto şi video s-au miniaturizat şi s-au comasat, în zilele noastre, toate, în telefoanele smart.

Reporterii noştri s-au specializat, au învăţat la marile redacţii europene şi americane: The Sunday Times, The Sun, The Guardian, The New York Times, San Francisco Chronicle, The Washington Post şi multe altele. Piaţa locală şi naţională s-a umplut de ziare, industria TV a explodat efectiv, iar cititorii s-au împărţit pe grupuri de interese. Politica, şi nu numai, a împărţit apele.

Cititi si: Ziarul, România, lumea şi noi, după 30 de ani

În urmă cu două zile, stăteam la birou, cu ecranul uriaş al computerului în faţă. Spătarul scaunului era rezemat de perete şi piciorul drept era aşezat peste cel stâng. Am deschis computerul şi deodată m-a izbit o senzaţie care a adus brusc în faţa ochilor situaţia în care eram în acea zi de început al anului 1990, sprijinit de zidul calcanului de la Casa Asigurării Meseriaşilor. Am văzut un puhoi de mâini întinse spre mine, şi o sumedenie de voci strigând asurzitor. Doar că nu cereau ceva, ci voiau să-mi dea. Marfa era aceeaşi: informaţia. Nu voiau bani, o dădeau gratis. O efervescenţă voioasă, gravă, eratică de voci care trăiesc o viaţă intensă pe reţelele sociale m-a zăpăcit. Mi-au venit în minte cuvintele de acum 2000 de ani, pe care unii le interpretează lejer în registrul media: “Iar adevărul vă va face liberi!”. M-am întrebat dacă este chiar aşa, dacă am ajuns acele vremuri?  Am trecut apoi în revistă, într-o fracţiune de secundă, parcursul celor 30 de ani. Lumea s-a schimbat din temelii, mi-am spus.

ŞI totuşi, ceva a rămas la fel. Un mic secret, aş spune. De care, paradoxal, pare a fi nevoie acum mai mult decât oricând. Anume, pentru toate lucrurile importante, “Ziarul de Iaşi” are răspunsuri la următoarele întrebări: cine, ce, unde, când, de ce şi cum. Verificate, sigure şi clare. Asta ne este meseria.

O parte dintre cei care au făcut posibilă existenţa “Ziarului de Iaşi” pe parcursul celor 30 de ani, de la stânga la dreapta şi de sus în jos, într-o ordine aleatorie:

Alexandru Lăzescu, Florin Zamfirescu, Cezar Caluschi, Dan Radu, Daniel Condurache, Toni Hriţac, Lucian Amarii, Aurel Leon, Alina Mungiu, Florin Florescu, Marius Cristian, Mona Dîrţu, Liviu Avram, Sorin Avram, Ovidiu Şimonca, Gabriel Gachi, Sorin Simon, Claudiu Raus, Florin Nicula, Cristian Mungiu, Antoneta Filip, Oana Mustaţă, G.I. Nicolae, Ovidiu Minea, Codrin Liviu Cuţitaru, Val Condurache, Alexandru Călinescu, Nichita Danilov, Liviu Antonesei, Adrian Neculau, Valeriu Gherghel,  Emilia Chiscop, Emil Brumaru, Luca Piţu, Vali Ştirbu, Tudor Agavriloaei, Mihaela Cănănău, Tiberiu Brăilean, Alina Ţiţei, Florea Ioncioaia, Mihai Chiper, Adrian Cioflâncă, Cristian Racu, Pavel Lucescu, Lucian Dârdală, Sorin Moisă, Stelian Dumistrăcel, Septimiu Sărăţeanu, Cerasela Cirimpei, Cornelia Agavriloaei, Isabela Coman, Nicoleta Năstase, Constantin Simirad, Cip Ieşan, Dan Constantin, Alexandru Zănoagă, Răzvan Moldoveanu, Florin Cântic, Bogdan Creţu, Dan Lungu, Briscan Zara, Alex Vasiliu, Eugen Munteanu, Mircea Platon, Vasile Cojocariu, Radu Părpăuţă, Dorin Spineanu, Nicolae Turtureanu, Mihai Dorin, George Ţurcănaşu, Valerius Ciucă, Neculai Seghedin, Ştefan Prutianu, Ovidiu Scutelnicu, Adina Scutelnicu, Alin Andrieş, Cătălin Onofrei, Ioan Milică, Cristina Leca, Constantin Plop, Alex Andrei, Ghenadie Nicu, Cătălin Hopulele, Ionuţ Benea, Radu Meşniţă, Andrei Dîscă, Amalia Dascălu, Andrei Mihai, Adriana Plecan, Angela Ţăran, Cosmin Paşca, Mădălina Olariu, Iulia Ciuhu, Silvia Craus, Michael Astner, Ivona Burduja, Ionut Caluschi, Gabriel Rusu, Bogdan Iliescu, Nicolae Creţu, Dan Mititelu, Mariana Codruţ, Mirela Corlăţan, Radu Pavel Gheo, Val Gheorghiu, Silviu Labeş, Gynella Parfenie, Costel Stroescu, Mihaela Spineanu, Mihail Voicu, Ionel Oancea, Constantin Romanescu, Alex Vasiliu, Florentina Sandu, Radu Popescu, Constantin Sturzu, Victor Grădinaru, Gabriela Pisaltu, Mihai Sîrbu, Luminiţa Melinte, Oana Isachi, Marian Chiriac, Silvian Stănişor, Cătălin Zaharia, Marius Ursachi, Dana Ţabrea, Tudor Ciubotaru, Bogdan Ulmu, Felix Guzgă, Marius Pârciu, Andrei Aştefănesei, Radu Burlacu, Adrian Onciu, Dan Luca, Dragoş Stângu, Constantin Iuraşcu, Fănica Dumitraşcu, Rodica Bârzu, Ciprian Axinte, Costel Pavel, Cristina Orheanu, Cristian Hanganu, Virgil Cosma, Alina Stan, Ioana Popa, Leonard Cănănău, Cristina Simion, Sorin Cucerai, Marinela Raţă, Ciprian Isachi, Sorin Cozlac, Simona Relea, Gabriela Curelariu, Mădălina Luca, Lucian Gheorghiu, Paul Bălhuc, Codrin Burduja, Valentin Gheorghiţă, Cristina Petrache, Cătălin Iftime, Octavian Moldoveanu, Paula Trofin, Mihai Giubernea, Adrian Opriș, Cătălin Prisacariu, Cătălin Ștefănescu, Mihai Popa, Nicoleta Vieru, Alina Sava, Dan Mândruţă, Angelica Cobaschi, Cristina Ferariu, Elena Coțovanu, Cristina Munteanu, Alice Marcu, Liliana Gânju, Simona Aradei, Mihaela Brezeanu, Marilena Rojniță, Alina Corduneanu, Dănuț Dudu, Andreea Anton, Ana Maria Bucur, Laura Păduraru, Ada Grăjdeanu, Cristina Sava, Anca Teleojan, Liliana Stroia, Gabriela Manea, Carmen Moraru, Claudia Enea, Carmen Filip, Carmen Maftei, Manuela Andrei, Maria Filip, Irina Popescu, Genoveva Prodan, Mihaela Gagos, Florin Goreanu, Cristian Guzu, Manuel Hușanu, Oana Bugeag, Magdalena Olaru, Angela Enache, Eugen Florescu, Lucian Minuț, Mihaela Minuț, Claudia Craiu, Răzvan Cazacu, Emanuel Medvedev, Liliana Corduneanu, Ana Prodan, Răzvan Cazacu, Livia Vasile, Mihai Mitrică, Francesca Stoian, Cătălin Pavel, Dana Pavel, Bogdan Pășcăneanu, Silviu Tacu, Theo Popescu, Evagrina Dîrțu, Dana Scripcă, Radu Pavel, Radu Tudor, Florin Pavel, Ana Maria Vițcu, Aritina Melinte, Dorin Aștefănoaei, Mariana Zberianu, Vasile Miron, Emanuel Botezatu, Vasile Miron, Adina Câșlaru, Cătălina Cocoloș, Alexandrina Vița, Iulia Mărgineanu, Mary Condrea, Florin Mare, Florin Iftene, Cristian Mohr, Marcel Rusu, Adrian Pungă, Cecilia Genete, Claudia Popoaia, Maria Alexandriuc, Liviu Măgurianu, Gabriela Manea, Mirela Burtea, Oana Diaconu, Răzvan Stolnicu, Daciana Burlacu,  Elisabeth Ungureanu, Elena Constantin, Adrian Dîrțu, Aurel Oancea, Cristina Stoian, Dan Maxim, Radu Tudose, Mihai Tudose, Constantin Tiron, Săndel Pisaltu Silviu Horobeț, George Anghel, Anca Sălceanu, Narcisa Fecioru, Cristina Labonțu, Irinel Labonțu, Cristina Colăcel, Adrian Costan, Claudia Susanu, Florin Zgripcea, Geanina Ghelase, Cristina Grecu, Daniel Melinte, Geanina Jinaru, Laura Jigău, Lăcrămioara Tiriblecea, Adrian Tiriblecea, Elena Popescu, Rodica Puzdre, Nicolaie Olariu, Iuliana Beșleagă şi altii pe care nu i-am menţionat, dar, cu siguranţă, nu i-am uitat.

UPDATE: În asemenea momente, alcătuirea unei liste cu persoane care au contribuit esenţial la existenţa ziarului nu este o treabă uşoară. Este ca la o pictură, pe care, dacă o priveşti concentrat de aproape scapi lucruri evidente. Aşa cum am spus la finalul articolului, sunt mulţi pe care nu i-am putut menţiona din cauza lipsei de spaţiu tipografic în ediţia print, dar pe care, cu siguranţă, nu i-am uitat. Această precizare nu poate totuşi scuza impardonabila scăpare din listă a numelui profesorului Codrin Liviu Cuţitaru, colaborator de 21 de ani al redacţiei. Am revizuit ediţia online, pentru a corecta eroarea. Când scriu festiv despre ei, jurnaliştii sunt uneori zăpăciţi. Chiar şi după 30 de ani!

 

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri