Adolescența este una dintre cele mai provocatoare perioade ale vieții, caracterizată prin mari fluctuații ale greutății corporale, ratei metabolice, nevoilor nutriționale, cu modificări hormonale profunde în ceea ce privește estrogenul și testosteronul.

Dezvoltarea psiho-socială a adolescenților are o influență directă asupra alimentelor și a băuturilor pe care le aleg. Alegerile alimentare tind mai probabil să se bazeze pe gust, cost, comoditate și comportamentul colegilor decât pe beneficiile pentru sănătate, deoarece aceste influențe satisfac preferința înnăscută a adolescentului pentru recompensă imediată.

Aproximativ 50% dintre adolescente și 20% dintre adolescenți sunt nesatisfăcuți de aspectul și greutatea lor corporală. În funcție de sex, strategia adoptată este diferită: adolescentele au tendința de a-și restricționa aportul alimentar, iar băieții au tendința de a-și modifica dieta și exercițiile fizice cu scopul creșterii masei musculare. Pe acest fond al dezechilibrului alimentar și al fondului psihologic vulnerabil, pot apărea anorexia nervoasă, bulimia sau alte tulburări alimentare.

•  Problemele nutriționale care pot apărea la adolescenți pot fi: un exces de alimente bogate în lipide (pizza, burgeri), exces de glucide simple (produse zaharoase), aport insuficient de fibre (din fructe, legume, cereale integrale), aport insuficient de minerale (Ca, Fe, Mg) și aport insuficient de vitamine (folat sau vitamina D).
•  Nutriția trebuie să asigure o bună creștere și dezvoltare prin asigurarea necesarului energetic printr-o proporție corectă de macronutrienți (proteine, glucide, lipide, important fiind aportul de acizi grași esențiali), cât și a necesarului crescut de vitamine și minerale (calciu, fier, vitamina D, acid folic, zinc).

La baza tuturor recomandărilor privind nutriția la adolescenți se află următoarele:

• consumul a 5 sau mai multe porții de legume și fructe pe zi;
• reducerea la minimum/eliminarea băuturilor îndulcite cu zahăr;
• consumul zilnic al micului dejun;
• limitarea numărului de mese luate în afara casei;
• limitarea dimensiunilor porțiilor în cazul adolescenților cu obezitate;
• permiterea adolescenților să își reglementeze mesele fără a restricționa excesiv obiceiurile alimentare.

În intervențiile comportamentale intră și modificarea activității fizice și diminuarea comportamentului sedentar. Participarea la o activitate fizică adecvată este esențială pentru prevenirea diabetului, precum și pentru promovarea sănătății cardiovasculare, a unei greutăți sănătoase, a unui somn de înaltă calitate, a performanței academice și a bunăstării generale.

• Părinții pot influența în mod pozitiv alegerile adolescenților prin modelarea din copilărie a unor obiceiuri alimentare sănătoase, prin selectarea de alimente sănătoase pentru mesele în familie, prin încurajarea unei alimentații corespunzătoare și prin limitarea consumului de gustări nesănătoase.

•  Educația nutrițională trebuie să se concentreze asupra beneficiilor pe termen scurt ale alimentației sănătoase, la care mulți adolescenți aderă, cum ar fi îmbunătățirea performanțelor școlare și sportive și mai multă energie.

Publicitate și alte recomandări video